Ce mai vaiet, ce mai zbucuim, s-a dus şi "El Lider Maximo". De fapt, el se dusese de vreo 10 ani, da-l ţineau ai lui în geam să-i ia pensia. Orice asemănare cu cucuvele autohtone este pur şi simplu întâmplătoare, că aşa sunt eu rău şi urat şi antipatic.
Dar descopăr cu uimire că mai sunt şi cetăţeni care vorbesc de binefacerile celui care-a fost Fidel unei singure Cube. Că ce paradis e în Cuba, ce oameni prietenoşi, ce havane, ce rom...
Acum ce să zic, nu prea sunt eu la curent cu "samba si, trabajo no", dar din ce-am mai auzit şi eu, Cuba e un paradis, penru că, deh, aşa e clima, dar nu e recomandabil să ieşi din zonele turistice, că dai cu nasul de adevărata Cubă, oamenii sunt prietenoşi, mai ales ăia cu ochi albaştri, care stau la taclale cu tine până spui tot ce-ai supt de la facere încoace.
Ceilalţi sunt cam puturoşi, că tot lucrează la Revolucion Cubana de prin '59 şi încă n-au terminat-o. Bune şi havanele dar n-aţi vrea să ştiţi cum se fac, în ce condiţii şi mai ales cât sunt plătiţi fabricanţii. Cubanezul de rând nu prea are parte de ele, că, deh, cum era şi pe la noi înainte de '89, alea sunt pentru export. Şi romul e bun, dar, ca şi havanele, ajunge la capitaliştii veroşi, cubanezul de rând bea tot felul de poşirci încropite.
Ce să mai vorbesc despre mediile de informare din Cuba, sublime, extraordinare, dar care lipsesc cu desăvârşire. De internet au auzit doar cetăţenii din camarila Fidelului iar libertatea de exprimare încă nu s-a inventat pe palmieriticele plaiuri.
Ce-ar mai fi de spus? Doar că Ion Iliescu e bine, sănătos.
