Epigramistul şi karatistul Gheorghe Funar

Cât de puţin cunoaştem oamenii din jurul nostru. Pe domnul Gheorghe Funar, preşedintele printre altele, al PUNR, îl ştiam ca pe un om care este primarul Clujului, un om ce îşi vede de treaba lui, multă, puţină câtă e, şi ca un bun gospodar al urbei pe care o conduce, era normal ca din când în când, să mai dea cu băţul în baltă. Dar, în rest, repet, un om normal, mă rog, cât poate fi un om de normal în lumea de azi, care vedeţi şi dvs. cum este. Domnule, ce pot înşela aparenţele! Pai, dacă vă spun ce a făcut dl Gheorghe Funar înainte de ’89, rămâneţi „perpleşi”, vorba lui „îmi place Gelu foarte mult”. Şi am aflat chestia asta despre omul Gheorghe Funar, tocmai  la deschiderea Campionatului naţinoal de karate pentru tineret, juniori şi copii, unde preşedintele PUNR a declarat, cu mâna pe inimă, că este un vechi  iubitor al artelor marţiale, pe care le-a practicat înainte de ’89. Ba, mai mult, se zice că domnul Funar deţine o centură în karate, fără a-i fi dezvăluit culoarea. Acu’, unii zic că e portocalie, alţii spun că e de culoarea migdalelor, da’ poţi să ştii? Nu da, Gheorghe, nu da, că spun tot, însă nu neglija antrenamentele din cauza mea, Bela - asta aşteaptă, pune mâna şi sparge cărămizi până te doare încheietura… Băiete, două roabe de cărămizi la Cluj, te rog! Frumos îi stă lui Gheorghe al nostru cu centura pe brâu, dar şi mai bine ca epigramist! Nu v-am spus că nu cunoaşteţi nici un pic omul Funar? V-am spus! Iată, aşadar, una dintre epigramele lui Gheorghe, epigramă cu care a participat la Festivalul naţional „Eterna epigramă”, desfăşurat  la Cluj. „În România aproape a dsipărut umorul. De vină nu poate fi decât…/Conducătorul/ Zâmbetul lui e omniprezent/ Dar păcat că nu e şi…/Potent”. Nu pot să închei altfel, daţi-mi voie, decât aşa: Cu centura neagră-n buznarul lui/ Grâul creşte,  orişicât, mai bine-n lan? Laszlo Tokes şi ai lui? Văd cum catul palmei lui vine fulger din tavan!

Bună dimineaţa!

MARIUS TUCĂ