Cum se fură o comoară. De două ori!

Incredibila descoperire a circa 1.500 de opere de artă semnate de mari maeștri ai lumii, făcută de Fiscul german în 2012, într-un apartament din cartierul munchenez Schwabing, a fost dezvăluită de presă abia după aproape doi ani. Meritul le aparține jurnaliștilor de la revista germană Focus, motivul pentru care autoritățile nu au făcut cunoscută descoperirea ”comorii naziste” (a cărei valoare a fost estimată inițial la circa un miliard de euro) rămâne însă un mister.
Și n-au fost numai cele 1.500 de opere de artă de la Munchen, ci și alte peste 400 descoperite într-o vilă pe care octogenarul german o deținea în orașul austriac Salzburg. În total, circa 2000 de opere de artă, multe dintre ele necunoscute până acum, care au fost ținute ascunse de familia Gurlitt.
Cel care le-a adunat este tatăl octogenarului, Hildebrand Gurlitt, care era supranumit ”negustorul de artă al Fuhrer-ului”, căci era preferatul lui Joseph Goebbels, șeful propagandei naziste, când era vorba despre valorificarea operelor de artă jefuite de naziști de la victimele lor.
Chagall, Picasso, Matisse, Max Beckmann, Paul Klee și alți mari maeștri ai lumii au opere printre cele dosite de Gurlitt.
Adevărații proprietari ai acestor opere ajunse în mâinile negustorului de artă nazist, apoi dosite de fiul acestuia, sunt încă necunoscuți, în ciuda faptului că statul german a constituit o comisie de verificare a operelor și eventuală identificare a proprietarilor de drept.
Dintre cele 1.500 de tablouri aflate în posesia lui Cornelius Gurlitt 499 erau înscrise în registrul ”operelor pierdute”, adică jefuite de la evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cornelius Gurlitt a murit în mai 2014 și a cedat Muzeului de Artă din Berna operele sale, acceptând ca acele 499 să fie restituite proprietarilor lor.
Dar găsirea proprietarilor ia timp, iar comisia internațională de experți condusă de Ingebord Berggreen-Merkel, care și-a prezentat raportul la 14 ianuarie, la încheierea misiunii, nu a avut decât doi ani la dispoziție.
Răspunsul comisiei este ridicol, ținând cont de dimensiunea comorii și de...scara istoriei, până la urmă. DOAR cinci opere, semnate de Henri Matisse, C. Pissaro, Max Liebermann, C. Spitzweg și A. Menzel au fost sau urmează să fie predate proprietarilor lor legitimi, iar originea a numai 11 opere nu a putut fi elucidată.
Există indicii privind alte 117 opere, dar pentru 372 lipsesc informațiile cu desăvârșire, au anunțat membrii comisiei într-o conferință de presă al cărei anunț a picat precum o a doua confiscare a acestor opere!
O fundație, al cărei nume este ”Centrul german pentru arta pierdută”, creat la începutul lui 2015 la Magdeburg, tot în Germania, va continua cercetările. Statul federal german îi va furniza un milion de euro pentru a-și face treaba.
Timpul trece, însă, în defavoarea proprietarilor de drept, dar până și a Muzeului de Artă din Berna, care până acum nu a văzut niciun milimetru de tablou din colecția primită prin testament.