„Nilă Trotinetă” n-a cântat decât o vară la Rapid! Și aia fierbinte rău. Mai întâi a alunecat pe-o coajă de săpun de și-a boțit nasul și de aici alergia la… Săpunaru, ca și șucărul din vestiar. Pe mine mă urmărește obsesiv o întrebare simplă, pe înțelesul chibiților din Grant: ce-a căutat roșcovanul nord-irlandez în mahalaua giuleșteană? E ca și cum l-ai trimite pe Șumudică în „Albion”, zău! Noi și ăia de peste Canal suntem lumi prea diferite ca să conviețuim întru performanță. D-aia, după numirea măscăriciului „Șumigol” pe banca tehnică a trupei lui Șucu, atmosfera a devenit brusc șucară. Care patron, era să uit, a luat o țeapă britanică de-o s-o țină minte o viață !
*
Așadar, Mircea Lucescu a acceptat, în cele din urmă, să preia „Generația nechezol”. Decizia m-a surprins teribil, nu vă ascund! Păi, la aproape 80 de ani să continui să stai în cazanul cu emoții clocotinde de pe marginea „dreptunghiului verde” mi se pare un act de curaj gratuit. Căci, ilustrul nostru antrenor și-a dovedit cu asupra de măsură meșteșugul, harul nu doar ca fotbalist, ci și ca tehnician. Ce să mai demonstreze și cui ? Apoi, cum să uiți că i-ai avut sub baghetă pe Ronaldo („Castorul”), Pirlo, Hagi și alții în timp ce îi ai în cabină pe alde Mogoș, Alibec, Bancu, Mitriță sau Sorescu[1]? L-am iubit și îl iubesc pe „IL Luce” încă din copilărie și refuz să-mi imaginez un posibil și probabil eșec la „naționala” abilului Burleanu. Da, da, fiindcă lunecosul și greu digerabilul personaj e câștigătorul indiscutabil al mutării de mare șahist. Nu de alta, dar ratarea obiectivului principal – calificarea la Mondialul din 2026 – va avea un singur vinovat – selecționerul. Să dea Domnu' să nu se întâmple asta, deși calculele hârtiei într-acolo merg!
Altminteri, văzându-l pe căpitanul de la Guadalajara semnând inutilul contract, m-am gândit o clipă la coechipierul său de altădată – Cornel Dinu. Ce traseu diferit al celor doi. Ce personalități opuse !... Unul se încăpățânează să nu se lase strivit de ani, entuziast și tonic, celălalt pare că a capitulat, însingurat și dezgustat de prezentul scopit de speranțe. De aceea, mă întreb iarăși ce fel de interacțiune poate exista între un octogenar și niște puștani vopsiți asemenea pațachinelor și pirogravați ca sălbaticii grotelor din zorii omenirii, bașca iubitori de manele…
*
Apropo, din leatul participant la Mundialul din Mexic, mai trăiesc doar Răducanu, Sătmăreanu, Dinu, Domide, Dumitru, Radu Nunweiller, Dembrovschi și Lucescu. Din păcate, nimeni nu-și mai aduce aminte de ei și nu-i mai invită la un interviu – testament. Mda, așa-zișii ziariști de sport sunt înnebuniți să scornească merite inexistente „Generației de suflet” și să-și umfle pectoralii pe micile ecrane. Dintotdeauna, prezentul e tiranul care își devorează cei doi frați - trecutul și viitorul… Mama ei de viață!
*
Chiar, mi se întoarce stomacul pe dos când îi ascult pe analiștii lu' pește mințind senin prin omisiune, nu cumva să rămână cu marfa pe tarabă! În loc să se spună pe șleau că Superliga e mai anostă ca un mic dejun nemțesc, specialiștii din studiourile de televiziune se ascund în dosul unui limbaj de lemn, chipurile tehnic! Și dă-i cu tranziția pozitivă ori negativă, cu echipa scurtă sau lungă (de ce nu și lată sau îngustă?), activă și reactivă, bla-bla, de parcă s-ar afla la consfătuirile de lucru organizate de asociația antrenorilor. Telespectatorii nu asta așteaptă, întrucât n-au de gând să-și ia licența de antrenor, nici pomeneală!
A, și mai am o nedumerire! Oare nu se găsește un remediu pentru a-l opri din obositoarea limbariță pe suficientul Naum? Tipul, un „îmbulzit de sine” magna cum laude, turuie întruna, sentențios și arogant, bântuit numai de certitudini. Uneori, privindu-l, am senzația că o revăd pe Bahmuțeanca, aceleași apucături de starletă de cartier dâmbovițean.
În definitiv, fotbalul băștinaș își are gazetarii pe care îi merită!
[1] Spre comparație, la 10 septembrie 1986 – ultima apariție pe banca tricolorilor alături de Emeric Jenei, la acel 4-0 cu Austria -, Lucescu îi trimitea pe teren pe Moraru, Iovan, Bumbescu, Belodedici, Rednic, Mateuț, Balaci, Bölöni, Klein, Hagi, Cămătaru, Pițurcă și Lăcătuș... Succesorii lor de azi, din dubla cu Kosovo și Lituania, se numesc Niță, Rațiu, Drăgușin, Burcă, Bancu, M. Marin, R.Marin, Stanciu, Olaru, I. Hagi, Mihăilă, Drăguș, Alibec, Mogoș, Pușcaș, Man, Mitriță... Fără alte comentarii...
