„Băiete, patru ciolane mari, te rog!”

Că parlamentarii noştri, votaţi chiar de noi într-un moment de rătăcire, au obrazul subţire ca şi maţele din care sunt făcuţi crenvurştii pe care-i cumpără aceştia de la bufetele Senatului şi Camerei Deputaţilor, deja ştie toată lumea. Dar ce nu ştiţi dvs am să vă spun eu. De exemplu, nu ştiţi că parlamentarii români ca toţi oamenii simpli din această ţară, au şi ei slăbiciunile lor, chiar dacă ele se numesc piept condimentat (1950 lei/kg) sau costiţă afumată (2350 lei/kg). Dar slăbiciunile senatorilor şi deputaţilor români sunt şi ele în funcţie de culoarea politică. N-o să vezi niciodată un senator PDSR că se dă în vânt după „pieptul cu os” (1900 lei/kg), când acest produs place la nebunie deputaţilor PNŢCD. În ceea ce priveşte senatorii PUNR, aceştia şi-ar da şi mandatul pentru nişte cârnaţi ardeleneşti (2100 lei/kg). Independenţii din cele două Camere, mai modeşti, se mulţumesc cu un kg, două de măduvioare (2400 lei/kg). Acum nu trebuie să săriţi ca arşi că deputaţii PDSR preferă ceafa de porc (4880 lei/kg) la grătar făcută în sânge, că dumnealor mai trebuie să conducă  ţara asta vreo zece ani de acum încolo, or asta înseamnă să aibă energie. Cei din PSM, ca toţi socialiştii de bun simţ, apreciază muşchiuleţul de porc (6010 lei/kg) lipit de un şpriţ rece ca gheaţa. În ceea ce priveşte Partidul Liberal ’93, toată lumea ştie că liberalismul se împacă foarte bine cu salamul italian (2800 lei/kg) care, la rândul lui  se împacă binişor cu un Campari cu lămâie şi gheaţă. PAC ar călca civismul în şedinţa de partid pentru  o bucăţică de piept fără os (2250 lei/kg). Întrerup aici dizertaţia mea, deoarece am nişte domni parlamentari invitaţi la masă, care, iată, au sosit. Băiete, patru ciolane mari cu varză, te rog! Poftă bună şi bună dimineaţa!

MARIUS TUCĂ