Cercetător științific al Insitutului de Filologie Română „A.Philippide” și cadru didactic la Departamentul de Jurnalism al Universității „Al. I. Cuza”, prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați lingviști români.
Într-un interviu acordat cuzanet.ro - site-ul agenției de presă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof. univ. dr. Stelian Dumisrăcel este de părere că pe măsura simplificării limbajului, în special în presă, societatea umană se va îndrepta către un model pe care l-a mai trăit, în care doar elita va fi literată.
În general, oamenii sunt influențați de presă. Ce părere aveți despre limbajul din presa de astăzi?
Prof. univ. dr. Stelian Dumisrăcel: Limbajul din presă este unul simplificat, din păcate. Avem o presă de titluri, multe ziare s-au tabloidizat și de asta vedem 20 de titluri pe prima pagină. Poate sunt pesimist, dar, după modul în care decurg lucrurile, putem vorbi despre teoria evoluției în spirală, a lui Jean-Baptiste Biot. Peste foarte mulți ani se va ajunge iarăși la o societate a brahmanilor, în care numai elita va ști să scrie și să citească, iar restul vor primi doar comenzi sonore și vizuale, o societate care a funcționat în trecut.
De asemenea, reputatul lingvist oferă o imagine plastică a transformărilor prin care trece limba română, considerând că este nevoie de o delimitare a nivelurilor de utilizare a acesteia.
Dacă v-ați afla în poziția în care să puteți modela limba română, cum ați schimba-o?
Prof. univ. dr. Stelian Dumisrăcel: Aș merge foarte mult pe ceea ce se cheamă funcționalitate. Aș fixa niveluri de însușire și de utilizare a limbii române. Meseria de lingvist mi-a arătat că jumătate dintre formele discutate de noi astăzi se trag din vechime. Așadar, funcționalitate.
Noi privim limba română ca pe o pîine, din care toți trebuie să mănînce și toată trebuie să fie bună. Nu. Unii trebuie să știe mai mult, alții mai puțin, pe grade, în funcție de profesia la care aspiră. Dacă eu aspir la un post în diplomație, trebuie să știu româna de gradul unu, dacă vreau să fiu administrator, româna de gradul II, iar dacă vreau un post de portar, pot să știu româna de gradul V.
Tinerii nu numai că utilizează frazări din limba engleză, dar adoptă și folosesc și înjurături din engleză. Cum înjură tinerii de astăzi în comparație cu celelalte generații?
Prof. univ. dr. Stelian Dumisrăcel: Eu nu știu cum înjurau tinerii înainte, cu atît mai puțin cum înjură acum în limba engleză. Dar știu că limba română a fost caracterizată ca fiind o limbă cu un foarte bogat inventar de înjurături, foarte vulgare.
Spre exemplu, nemții nu pot înjura nici pe departe atît de colorat precum o fac românii. În orice caz, pentru a te integra total într-o societate trebuie să-i cunoști foarte bine vocabularul, inclusiv înjurăturile.
Internetul și televiziunile sunt pline de indivizi care nu vorbesc corect. Ce influență credeți că au aceste personaje asupra tinerilor?
Prof. univ. dr. Stelian Dumisrăcel: Depinde tot de inteligență, de capacitatea lor de analiză și de reacție lingvistică. Eu cunosc mulți tineri care, ascultînd o emisiune la radio sau la televizor, cînd cineva vorbește incorect reacționează și își dau seama de greșeală, pe cînd alții pot să o adopte și să găsească o justificare: „Așa se spune și la televizor”.
Cu siguranță că tinerii au interesul de a vorbi corect. În cazul în care susții un interviu și nu vorbești corect, te pică imediat. Și atunci tu te interesezi: e bine așa sau nu? Așadar, ține de personalitatea vorbitorului dacă adoptă sau nu aceste forme incorecte din spațiul public.
Pe lîngă persoanele care nu scriu și nu vorbesc corect, spațiul public a fost invadat și de manele. Dacă acest curent nu ar fi existat, considerați ca tinerii ar vorbi mai corect ?
Prof. univ. dr. Stelian Dumisrăcel: Influența manelelor este relativă. Eu detest exprimarea aceea și genul acela de muzică, fără nici o armonie. Arta înseamna sugestie, ceea ce te face să guști un lucru, să meditezi asupra a ceva sau să apreciezi frumusețea, nu golănia și vulgaritatea. Dacă sunt unii pe care i-ar putea influența, se poate. Nu-i putem apăra pe toți de toate necazurile.
