Grupul austriac cere ca statul român să îi ramburseze peste o treime din banii pe care i-a plătit la privatizarea Petrom, reprezentând cheltuieli cu dezafectare a sondelor închise, preluate de la compania românească pe care a achiziționat-o parțial în 2004.
Grupul austriac OMV, proprietarul Petrom, a dat în judecată România, la Curtea Internaţională de Arbitraj, pentru că statul român nu a respectat prevederile din contractul de privatizare legate de plata daunelor de mediu și nu a plătit o parte din cheltuielile legate de poluarea istorică și pentru dezafectarea sondelor.
"În aprilie 2016, OMV a notificat statul român cu privire la o serie creanţe neplătite de partea română în legătură cu anumite obligaţii de dezafectare a unor sonde şi de refacere a mediului, în valoare cumulată de aproximativ 34 milioane de euro. Începând cu data trimiterii acestei notificări, elaborată în baza clauzelor acordului de privatizare, OMV şi statul român au avut la dispoziţie 180 de zile pentru a rezolva în mod amiabil neînţelegerea. Acest termen a expirat în 19 octombrie 2016, iar pe 7 martie 2017 OMV a iniţiat procedurile de arbitraj împotriva statului român, în concordanţă cu regulamentele Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris", scrie în raportul pe 2016 al companiei austriece.
Potrivit evaluărilor făcute de OMV, suma totală pe care o are de recuperat de la statul român ca urmare a acestui tip de cheltuieli se ridică la 542 de milioane de euro.
Petrom a fost privatizată cu austriecii de la OMV în 2004. Preţul încasat de statul român pe pachetul majoritar de acţiuni al companiei a fost de 670 de milioane de euro. Austriecii au mai făcut şi o majorare de capital social de 830 de milioane de euro, din care statul şi-a luat partea sa, ceea ce a făcut ca preţul total pentru care OMV a devenit proprietar al Petrom să fie de circa 1,5 miliarde de euro.
Contractul de privatizare stipula şi faptul că statul român este obligat ca, pentru o perioadă de 15 ani, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pentru o perioadă de 30 de ani să plătească toate costurile de mediu legate de închiderea sondelor.
