Companiile din România au la dispoziţie o serie de facilităţi fiscale pe care le pot folosi pentru proiecte sociale care au impact pozitiv asupra comunităţii şi, în acelaşi timp, ajută la promovarea imaginii acestora. Cu toate acestea, firmele din România nu cunosc sau nu folosesc facilităţile fiscale de care dispun atunci când se implică în sprijinirea societăţii civile, reiese din studiul „Omenia ajută compania” lansat de EY România şi Asociaţia ViitorPlus.
Datele studiului arată că doar jumătate dintre companii au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014. Deși 74% dintre companii menționează criteriile sociale și de mediu ca fiind importante pentru ele, doar 54% dintre companiile respondente spun că au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014. Anual, companiile pot direcţiona 20% din impozitul pe profit, dar nu mai mult de 0,3% din cifra de afaceri, pentru sponsorizarea unui ONG.
Companiile cu venituri de peste 100 de milioane de euro sunt cele care direcţionează în cel mai mare procent fonduri către ONG-uri pe baza legii sponsorizării. Astfel, 75% dintre acestea utilizează această facilitate fiscală, în timp ce mai puţin de jumătate dintre companiile cu venituri de până la 15 milioane euro direcţionează bani către sectorul ONG prin legea sponsorizării.
Cele mai multe companii care au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014, sunt în sectorul serviciilor profesionale (în proporţie de 100%), petrol și gaze (88%) și IT, software și internet (80%). Domeniile către care companiile au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014 sunt: educație (26%), sănătate (22%), protecție socială (21%), sport (15%) și doar 8% pentru artă și 6% pentru mediu.
Locuri de muncă pentru persoanele cu handicap
În România, numărul persoanelor cu dizabilități angajate este foarte mic – doar 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap cu vârsta între 18-60 ani. Prin comparație, în Uniunea Europeană, 45,8% din persoanele cu dizabilități sunt persoane active pe piața muncii. „Companiile cu mai mult de 50 de angajați pot să utilizeze suma datorată statului pentru fondul de handicap pentru achiziția de bunuri de la unitățile protejate. Minim 30% din locurile de muncă pe care le creează aceste entități trebuie să fie dedicate persoanelor cu dizabilități. De aceea considerăm că este foarte importantă cunoașterea facilităților fiscale prin utilizarea cărora se poate sprijini activitatea tuturor celor implicați în crearea de locuri de muncă și oferirea posibilității de calificare într-o meserie lalocul de muncă pentru acești oameni,” declară, Elena Badea, Director de Marketing, EY România.
Sondajul arată că doar 45% dintre respondenţii la sondaj au spus că au utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat. Cel mai puţin au utilizat această facilitate companiile din industria farmaceutică, transport și servicii profesionale.
De cealaltă parte, motivația principală a companiilor respondente care aleg să colaboreze cu o unitate protejată este pentru 52% facilitatea fiscală oferită prin care își reduc costurile (utilizarea fondului de handicap), pentru 32% susținerea persoanelor cu dizabilități angajate în cadrul acestor unități protejate și pentru 11% inițierea unor practici de business responsabile.
În funcție de tipul de produse și servicii achiziționate prin utilizarea fondului de handicap, 37% dintre companii achiziționează produse de birotică și papetărie, 12% achiziționează produse și servicii pentru IT și câte 9% achiziționează produse promoționale, respectiv produse textile.
Studiul „Omenia ajută compania” a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns 294 de companii din întreaga ţară. La studiu au răspuns reprezentanţi la nivel executiv din companii din întreaga ţară şi din cadrul tuturor sectoarelor de activitate. 25% dintre companiile incluse în studiu au venituri sub 1 milion euro, 27% au venituri între 1 şi 14,9 milioane euro, 19% au venituri între 15 şi 49,9 milioane euro, iar 29% au venituri de peste 50 milioane euro.
