Razele X si gamma au arătat că magnitudinea fenomenului înregistrat de satelitul INTEGRAL se situează la un nivel extrem, una dintre cele mai puternice explozii observate vreodată în sistemul nostru solar.
Astfel, pe 15 iunie, uriașa gaură neagră, pe care astronomii o știau inactivă de 26 de ani, și-a făcut brusc revenirea pe scena cosmică și a început să consume totul în jurul său, generând o energie uriașă .
Sistemul V404 Cygni, unde s-a petrecut bizarul eveniment, este situat chiar în galaxia noastră, Calea Lactee, la aproape 8000 de ani-lumină depărtare, în constelația lebedei (Swan), Cygnus.
Primele semne de activitate în V404 Cygni au fost reperate de BTA (Burst Alert Telescope) pe satelitul Swift al NASA, care a detectat o explozie bruscă de raze gamma.
Imediat după aceea, MAXI (Monitor of All-sky X-ray Image), parte a modulului japonez de pe Stația Spațială Internațională, a observat un impuls uriaș de raze X-ray din aceeși parte a cerului.
"Comportamentul acestei surse de energie este extraordinar în acest moment, înregistrăm flash-uri luminoase repetate de lumină la intervale mai mici de o oră, ceva rar întâlnit în alte sisteme cu găuri neagre. În unele momente, devine cel mai strălucitor obiect de pe cer, de până la cincizeci de ori mai luminos decat Nebuloasa Crabului (o rămășiță de supernovă, rezultat al exploziei unei stele masive în supernovă (SN 1054)), în mod normal, una dintre cele mai stralucitoare surselor de energie de pe cer. Reacția comunității astronomice a fost: bun, și acum ce facem?, dar sincer vă spun că nu am putea fi mai încântați: mulți dintre noi nu erau încă astronomi profesionisti pe atunci, iar instrumentele și facilitățile disponibile la acel moment nu se puteau compara cu flota de telescoape spațiale și vasta retea de observatoare terestre pe care le putem folosi astăzi. Acesta este cu siguranta o oportunitate "o dată în viață", precizează Erik Kuulkers, un cercetător care lucrează cu satelitul Integral al ESA.
Gaura neagră din sistemul V404 Cygni nu a mai fost activă din 1989, când a fost observată ultima dată cu ajutorul satelitul japonez Ginga și cu instrumentele de la bordul stației spațiale Mir.
Lebada (Cygnus) este o constelatie din Calea Lactee dintre cele mai vizibile pe cerul nordic, vara si toamna. Ea prezinta un asterism proeminent (aglormerare de stele) cunoscut sub numele de Crucea Nordului (in contrast cu Crucea Sudului). Lebada a fost printre cele 48 de constelatii mentionate de Ptolemeu (celebrul astronom grec care a trait in Egipt in secolul II d. Hr.) si ramane una dintre cele 88 de constelatii moderne.
In mitologia greaca, au existat mai multe legende despre nasterea constelatiei Lebedei. Cea mai cunoscuta dintre ele este deghizarea lui Zeus in chip de lebada pentru a o seduce pe frumoasa Leda, care apoi a dat nastere Gemenilor, Elenei din Troia si Clitemnestrei.
