Închiderea unor instituții media respectate, precum Al Jazeera Balkans, reprezintă mai mult decât o pierdere locală — este semnalul unei crize profunde care amenință însăși esența democrației globale. În contextul în care finanțarea externă dispare, iar presiunea guvernamentală crește în regiuni precum Serbia, Kosovo sau Bosnia-Herțegovina, mass-media independentă se confruntă cu o luptă dificilă pentru supraviețuire. Această transformare marchează începutul unei ere „post-jurnalism”, în care adevărul își pierde puterea, iar societățile democratice riscă să fie învăluite în dezinformare și cenzură. Europa trebuie să-și regândească urgent rolul și angajamentul față de jurnalismul liber și independent, dacă dorește să prevină declinul democratic la scară largă, scrie Politico
Mai mult decât sfârșitul unui post regional de televiziune respectat, închiderea Al Jazeera în Balcani marchează începutul unei etape periculoase pentru democrația globală.
Într-o regiune unde libertatea presei este deja pusă sub presiune, Al Jazeera Balkans — care a anunțat că va înceta operațiunile în această lună — este doar cea mai recentă victimă.
Până acum, 2025 a fost marcat de o serie de închideri în rândul mass-mediei tradiționale, care au fost esențiale pentru pace și democrație în Balcanii de Vest timp de peste trei decenii. Iar fără vizibilitatea și responsabilitatea oferite de aceste instituții media puternice, o escaladare a represiunii guvernamentale în întreaga regiune pare tot mai probabilă.
Însă miza acestor închideri este mult mai mare, anunțând începutul unui capitol îngrijorător pentru democrația globală — era „post-jurnalismului”, în care adevărul devine lipsit de sens.
Anul 2025 trebuia să fie unul de revigorare pentru mass-media europeană, odată cu adoptarea de către Bruxelles a unor noi legi privind libertatea presei. În realitate însă, ultimele luni au fost departe de această așteptare, jurnaliștii din periferia Europei confruntându-se cu o criză profundă.
La câteva zile după inaugurare, președintele SUA, Donald Trump, a blocat finanțarea externă pentru Departamentul de Stat și Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), închizând în cele din urmă aceasta din urmă pe 1 iulie. Mii de instituții media independente, care depind de aceste două agenții pentru finanțare, au resimțit impactul prin concedieri, reduceri de personal și închideri de redacții la nivel global.
În martie, Trump a semnat o directivă care a redus drastic activitatea Agenției SUA pentru Media Globală, care finanțează Voice of America și Radio Free Europe/Radio Liberty — două dintre cele mai importante instituții media ce acoperă Europa și Eurasia, cu istorii îndelungate în raportarea asupra regimurilor autoritare.
În ciuda unor bătălii legale în curs, concedierile în aceste organizații continuă, afectând inclusiv unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști care acoperă regiunea. Iar acum, Al Jazeera Balkans își va înceta oficial emisia după 14 ani.
Mass-media independentă se confruntă de mult timp cu o criză de finanțare. Însă retragerea bruscă a fondurilor din partea administrației Trump — urmată de executivi cu viziuni similare — a provocat un haos greu de cuantificat.
Mass-media tradițională precum Al Jazeera Balkans, VOA și RFE/RL au oferit o platformă și o „punte de siguranță” pentru cetățeni, permițându-le să semnaleze abuzurile guvernamentale și să ceară responsabilitate celor aflați la putere — mai ales în piețele media capturate de stat, cum este cazul celor din Balcani.
Impactul acestor decizii se va resimți imediat, de exemplu, în Serbia, unde o val historic de represiune împotriva presei și societății civile se desfășoară paralel cu prăbușirea ajutorului extern american. Epicentrul acestei lupte îl reprezintă protestele conduse de studenți, declanșate de un scandal de corupție în noiembrie anul trecut.
Invocând declarațiile oficialilor din administrația Trump potrivit cărora fondurile USAID ar fi putut fi folosite necorespunzător, poliția sârbă a efectuat în februarie percheziții în birourile a patru organizații — un semnal al brutalității pe care guvernul avea să o folosească împotriva protestatarilor. Următorul val de închideri ale mass-mediei tradiționale, în martie, a coincis cu demonizarea altor instituții media regionale, precum Balkan Investigative Reporting Network, dar și a unor experți individuali.
Acesta este cel mai grav exemplu, însă instabilitatea guvernamentală din Kosovo, tensiunile interetnice din Macedonia de Nord și criza separatiștilor din Bosnia-Herțegovina indică toate o turbulență viitoare, iar cetățenii vor avea nevoie disperată de o informare corectă.
În anii ’90, guvernele occidentale au investit milioane de dolari în dezvoltarea mass-mediei, mizând pe faptul că o presă pluralistă ar putea inocula societățile post-conflict împotriva revenirii autoritarismului. Jurnalismul nu era doar despre fapte atunci, ci era văzut ca un pilon central al păcii, piețelor libere și democrației. Aceasta a fost originea Al Jazeera Balkans, VOA și RFE/RL.
Dar astăzi, pare că această miză nu a dat roade. Iar când Al Jazeera Balkans își va înceta activitatea, nu va marca doar sfârșitul unui post regional respectat, ci va semnala începutul erei „post-jurnalismului”. Jurnalismul așa cum îl știm va continua să existe, dar va fi lipsit de influență, audiență și sens.
În această realitate care se apropie rapid, informația va fi abundentă, dar lipsită de importanță; adevărul va fi accesibil din punct de vedere tehnic, dar irelevant structural; iar arhitectura mass-mediei va rămâne intactă, dar golită de conținut prin dezinformare, neîncredere și oboseala donatorilor. Aceasta nu este doar o tranziție de la mass-media liberă la noi forme de cenzură. Este și o alunecare către o nouă ordine mondială — un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional.
Închiderea mass-mediei tradiționale în Balcanii de Vest semnifică sfârșitul unei lupte de decenii împotriva represiunii autoritare în Europa. Și această mică regiune este acum un experiment în timp real asupra a ceea ce va urma — dacă comunitatea democratică nu va interveni.
Instituțiile europene trebuie să treacă dincolo de gestionarea crizelor și nostalgia pentru „epoca de aur” a mass-mediei de ieri. Scopul nu este doar să salveze redacțiile tradiționale și să mențină în viață media independentă — ci să reconstruiască jurnalismul ca un bun public, cu finanțarea, infrastructura și voința politică necesare.
Ca punct de plecare, Europa are urgent nevoie de o schimbare de mentalitate colectivă. Bruxelles-ul trebuie să vadă jurnalismul nu ca pe un proiect secundar al democrației, ci ca pe o necesitate a acesteia.
