Potrivit unei ample investigații publicate de Financial Times, administrația președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky se confruntă cu acuzații tot mai grave de derapaje autoritare, în contextul unor percheziții controversate vizând activiști anticorupție și foști oficiali guvernamentali. Politicieni, membri ai societății civile și diplomați occidentali atrag atenția că puterea de la Kiev folosește prerogativele legii marțiale pentru a marginaliza vocile critice și pentru a consolida controlul în jurul cercului prezidențial. Cazurile recente ale activistului Vitaliy Șabunin și fostului ministru Oleksandr Kubrakov alimentează îngrijorările legate de viitorul democrației în Ucraina, într-un moment în care sprijinul occidental rămâne crucial pentru rezistența în fața agresiunii ruse.
Descinderile anticorupție vizând figuri proeminente din Ucraina și promovarea unor apropiați în funcții de rang înalt au dus la acuzații potrivit cărora administrația președintelui Volodymyr Zelensky alunecă spre autoritarism.
Zelensky și cei mai apropiați consilieri ai săi sunt acuzați de politicieni, activiști și diplomați că folosesc puterile extraordinare conferite de legea marțială pentru a marginaliza criticii, a reduce la tăcere liderii societății civile și a-și consolida controlul.
Indignarea publică a crescut după ce, vinerea trecută, ofițeri mascați și înarmați din cadrul Biroului de Investigații al Statului (SBI) au pătruns în locuința cunoscutului activist anticorupție Vitaliy Șabunin din Harkov, confiscând telefoane, laptopuri și tablete.
În aceeași perioadă, anchetatori ai SBI și agenți înarmați au descins și la domiciliul fostului ministru al infrastructurii Oleksandr Kubrakov din Kiev, ridicând telefonul acestuia și alte dispozitive. Autoritățile au afirmat că perchezițiile sunt legate de investigații privind fapte de corupție.
Șabunin și Kubrakov au calificat descinderile drept motivate politic și au susținut că SBI nu a prezentat niciun mandat emis de instanță și nu a permis prezența avocaților în timpul perchezițiilor.
Șabunin a declarat pentru Financial Times:
„Zelensky folosește cazul meu pentru a transmite un mesaj către două categorii care ar putea reprezenta o amenințare pentru el. Mesajul este următorul: dacă pot merge împotriva lui Șabunin în mod public - sub ochii presei și în ciuda sprijinului popular - pot merge împotriva oricui dintre voi.”
„Prima categorie sunt jurnaliștii sau activiștii care dezvăluie corupția”, a adăugat el. „A doua categorie este formată din cadre militare. Pentru că acuzațiile care mi se aduc sunt legate de serviciul meu militar.”
Atât aliați politici, cât și critici ai lui Șabunin și Kubrakov, alături de o mare parte a societății civile ucrainene, au condamnat descinderile și au avertizat că acestea par să facă parte dintr-o campanie dusă de administrația Zelensky împotriva vocilor critice.
„Este un scenariu de tip rusesc, menit să divizeze societatea, ceea ce ar putea duce la proteste de stradă”, a declarat deputata Oleksandra Ustinova, președinta comisiei parlamentare pentru controlul armamentului și consilieră a ministrului apărării.
Descinderile au fost precedate de sancțiuni impuse mai multor politicieni proeminenți, inclusiv fostului președinte Petro Poroșenko, care a pierdut alegerile din 2019 în fața lui Zelensky și a fost un critic vehement al acestuia de atunci.
La începutul lunii, cabinetul lui Zelensky a refuzat numirea lui Oleksandr Țîvinski, un detectiv din cadrul Biroului Național Anticorupție (NABU), în funcția de șef al Biroului pentru Securitate Economică, instituție responsabilă cu investigarea infracțiunilor economice. Deși Țîvinski fusese selectat în mod independent, guvernul a susținut că acesta „nu este potrivit”.
Anastasia Radina, deputată din partidul prezidențial Servitorul Poporului și președinta comisiei parlamentare pentru combaterea corupției, a afirmat că guvernul „nu are autoritatea” de a respinge această numire și că decizia „nu respectă legea”.
Tot în această lună, președintele a propus-o pe vicepremiera Yulia Svyrydenko pentru a conduce guvernul, înlocuindu-l pe premierul Denys Șmîhal, aflat de mult timp în funcție. Svyrydenko este considerată o aliată apropiată a șefului de cabinet al președintelui, Andriy Yermak.
Această schimbare are loc într-un moment delicat pentru Ucraina, care încearcă să respingă o ofensivă rusă tot mai intensă, să asigure sprijin militar din partea SUA și să-și reorganizeze administrația.
Activștii ucraineni, presa independentă și oficialii occidentali aflați la Kiev avertizează că ceea ce a început ca o apărare a suveranității riscă să se transforme într-o cruciadă de remodelare a statului după chipul și asemănarea cercului aflat la putere. Ei susțin că acest proces amenință să submineze progresele în materie de reforme realizate de la revoluția democratică din 2014 încoace.
Biroul președintelui Zelensky a refuzat să comenteze.
Șabunin și Kubrakov, ale căror cazuri nu sunt direct legate între ele, au respins vehement toate acuzațiile care li se aduc.
Cazul lui Șabunin, cofondator și președinte al consiliului de administrație al Centrului de Acțiune Anticorupție (AntAC) din Kiev, se concentrează pe acuzații de sustragere de la mobilizare și fraudă. SBI îl acuză că ar fi evitat înrolarea și ar fi deturnat fonduri militare — infracțiuni care se pedepsesc cu până la 10 ani de închisoare.
Avocata sa, Olena Șcerban, afirmă că dosarul se bazează pe o denaturare a evidențelor privind serviciul său militar. Ea susține că ancheta este ilegală și are ca scop defăimarea unui activist care a demascat acte de corupție în rândul autorităților.
După invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, Șabunin s-a înrolat voluntar în Forțele Teritoriale de Apărare. Între septembrie 2022 și februarie 2023, el a fost detașat la Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției. Potrivit AntAC, această detașare a fost aprobată în mod oficial și a fost pe deplin legală.
Avocata Șcerban susține că salariul lui Șabunin a respectat grilele de plată stabilite pentru militarii mobilizați și că acesta nu a primit niciodată prime de luptă. Ea a condamnat confiscarea echipamentelor electronice ale soției și copiilor săi, calificând descinderea drept un act coercitiv și extrajudiciar.
„Nu au fost percheziții propriu-zise”, a declarat Daria Kaleniuk, directoarea executivă a AntAC. „Au fost tactici de intimidare. Nu a fost vorba despre justiție, ci despre presiune.”
Șabunin și susținătorii săi consideră că acțiunea autorităților este o răzbunare pentru investigațiile AntAC asupra corupției la nivel înalt și pentru criticile aduse guvernului Zelensky după refuzul acestuia de a-l numi pe Țîvinski la conducerea Biroului pentru Securitate Economică.
Activist cu vechime în lupta anticorupție, Șabunin a fost o prezență incomodă pentru mai multe administrații anterioare. Unii oficiali din anturajul lui Zelensky au acuzat AntAC că ar fi „mâncători de granturi” — un termen depreciativ folosit pentru a discredita organizațiile neguvernamentale care primesc finanțări de la guvernele occidentale.
Cazul împotriva lui Șabunin a stârnit indignare în rândul comunității pro-reformiste din Ucraina. Principalele publicații independente au publicat editoriale critice și tăioase.
„Profitând de contextul războiului, Zelensky face primii pași, siguri și hotărâți, spre un autoritarism corupt”, a scris consiliul editorial al publicației Ukrainska Pravda, cel mai citit site de știri din Ucraina.
„O represiune împotriva celui mai cunoscut militant anticorupție din țară nu ar putea avea loc fără cel puțin aprobarea tacită a președintelui Zelensky, dacă nu chiar permisiunea sa explicită”, a scris publicația Kyiv Independent, într-un editorial în limba engleză.
Principalii rivali politici ai președintelui i-au urmat exemplul. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a avertizat că „sub pretextul războiului, autoritățile îi persecută pe cei considerați incomozi: oponenți politici, administrații locale, experți, jurnaliști și activiști”.
Cazul lui Kubrakov se centrează pe acuzații potrivit cărora acesta ar fi ajutat un parlamentar ucrainean să delapideze aproximativ 350.000 de dolari într-un presupus plan de achiziție de îngrășăminte din Belarus. Kubrakov a declarat că „nu are absolut nicio legătură” cu acel parlamentar și că cooperează pe deplin cu anchetatorii.
O persoană apropiată de Kubrakov a afirmat că descinderea din locuința sa a fost, în opinia sa, o „răzbunare” pentru o anchetă de corupție declanșată în această lună împotriva vicepremierului Oleksiy Chernyshov, un apropiat al lui Zelensky.
Anchetatorii suspectează că Kubrakov ar fi fost cel care a tras semnalul de alarmă în cazul lui Chernyshov — lucru pe care Kubrakov îl neagă. Chernyshov a respins, la rândul său, acuzațiile de implicare într-o fraudă imobiliară estimată la 24 de milioane de dolari.
Șabunin a invocat și el acest caz ca motiv pentru acțiunile autorităților împotriva sa. „Zelensky se simte vulnerabil. Am blocat proiectul lor de lege prioritar — o amnistie pentru infracțiunile de corupție comise de furnizorii de armament”, a spus el. „Iar NABU a emis un aviz de suspiciune pe numele vicepremierului Chernyshov, membru al cercului restrâns al lui Zelensky.”
În paralel, remanierile guvernamentale demarate miercuri au stârnit critici potrivit cărora administrația Zelensky concentrează tot mai multă putere în mâinile câtorva persoane-cheie.
„Este răzbunare”, a declarat Daria Kaleniuk de la AntAC. „Folosesc legea mobilizării și secretomania de război pentru a-i zdrobi pe critici, mizând pe faptul că Occidentul este prea distras ca să observe.”
Aceste acțiuni vin în contextul în care relațiile dintre Zelensky și președintele american Donald Trump par să fi reintrat pe un făgaș normal, după un conflict izbucnit în Biroul Oval în luna februarie și o suspendare temporară a ajutorului militar și a cooperării în materie de informații din partea SUA.
Trump a anunțat recent că va vinde armament țărilor membre NATO, care îl vor putea transmite mai departe Ucrainei. Totuși, liderul american și-a schimbat brusc poziția față de Ucraina și Rusia în trecut, iar puțini de la Kiev cred că de această dată sprijinul său va fi de durată.
Ambasadorii G7 au avertizat anterior în mod public administrația Zelensky în privința derapajelor în guvernare. De această dată însă, ambasadorii acreditați la Kiev au păstrat tăcerea în spațiul public, inclusiv în legătură cu descinderile care i-au vizat pe Șabunin și Kubrakov.
Ambasadoarea SUA, Bridget Brink, a demisionat în aprilie anul acesta, în semn de protest față de politicile președintelui Trump. Un emisar interimar își împarte de atunci timpul între Kiev și postul său permanent din Cipru.
„Este foarte greu să critici Ucraina” atunci când se află sub atacuri constante din partea Rusiei, a declarat un ambasador. Alți diplomați au subliniat echilibrul delicat dintre a exprima critici și a arăta sprijin, în condițiile în care această țară devastată de război depinde de miliarde de dolari în ajutor financiar și militar occidental.
Un diplomat occidental aflat la Kiev, care a colaborat îndeaproape cu societatea civilă ucraineană, a afirmat că dosarele lui Șabunin și Kubrakov „nu sunt evenimente izolate”. „Se încadrează într-un tipar: criticii sunt eliminați, iar loialiștii sunt protejați.”
„Există în interiorul administrației de pe Bankova [biroul prezidențial al Ucrainei] senzația că Occidentul, în special SUA, și-a mutat atenția în altă parte”, a spus diplomatul. „Că statul de drept și buna guvernare nu mai contează atât de mult.”
Angajamentul Ucrainei față de reformele democratice a fost esențial pentru obținerea sprijinului occidental. Însă, pe măsură ce atenția politică a SUA se îndreaptă tot mai mult către probleme interne, iar ajutorul militar devine tot mai condiționat, unii oficiali de la Kiev par dispuși să testeze limitele.
Kaleniuk a avertizat: „Dacă instituțiile menite să asigure controlul reciproc și echilibrul puterilor sunt transformate în instrumente politice, Ucraina riscă să piardă nucleul democratic pe care a luptat să-l construiască după 2014.”
