După summit, Angela Merkel a anunţat că Germania şi Franţa vor colabora „intens” pentru a obţine „succesul” Uniunii Europene.
„Franţa şi Germania se angajează să colaboreze intens în următoarele luni pentru a obţine succesul Uniunii Europene”, a declarat cancelarul Germaniei.
Mai mult, liderii europeni au stabilit să prezinte, până în martie 2017, un plan de relansare a Uniunii Europene.
„Am stabilit ca în Europa – în situaţia crucială în care se află după referendumul britanic şi din cauza altor dificultăţi – să elaborăm împreună, înainte de împlinirea a 60 de ani de la Tratatul Roma, o agendă, un plan de lucru pentru gestionarea problemelor”, a mai spus Merkel.
Tratatul de la Roma, care a constituit Comunitatea Economică Europeană, a fost semnat pe 25 martie 1957.
La rândul său, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a precizat că summitul de la Bratislava a demonstrat că Uniunea Europeană poate continua să funcţioneze după decizia Marii Britanii de a părăsi Blocul comunitar.
"Cu toate că o țară a decis să plece, UE rămâne esențială pentru ceilalți. Suntem hotărâți să facem un succes al UE cu 27 de state membre", au afirmat liderii prezenți în capitala Slovaciei, semnatari ai Declarației de la Bratislava.
"UE nu este perfectă, dar este cel mai bun instrument pe care îl avem pentru abordarea noilor provocări cu care ne confruntăm. Avem nevoie de UE nu numai pentru a garanta pacea și democrația, ci și securitatea popoarelor noastre. Avem nevoie de UE pentru a servi mai bine nevoile și dorința lor de a trăi, a studia, a munci, a se mișca și a de a prospera liber pe continentul nostru și de a beneficia de bogatul patrimoniu cultural bogat european", se mai afirmă în document.
Viktor Orban: „Summitul nu a reuşit să schimbe politicile autodistrugătoare şi naive în materie de imigraţie”
Nu toţi liderii europeni sunt însă la fel de optimişti. Potrivit premierului Ungariei, Viktor Orban, reuniunea de la Bratislava nu a reuşit să modifice politicile „autodistrugătoare şi naive” în materie de imigraţie ale Uniunii Europene.
Orban a explicat că va aborda tema imigraţiei extracomunitare cu ocazia unei reuniuni a ţărilor balcanice programată pe 24 septembrie la Viena. Guvernul Viktor Orban a adoptat, în ultimii ani, măsuri dure pentru limitarea imigraţiei extracomunitare.
Admiterea României în Schengen nu a fost pusă în discuţie
Preşedintele Klaus Iohannis a spus vineri, la finalul summit-ului UE 27 de la Bratislava, că îşi menţine evaluarea potrivit căreia chestiunea admiterii României în Schengen nu este rezolvată, dar este pe un trend pozitiv, unii lideri politici fiind îngrijoraţi, mai ales pentru că au alegeri interne.
Klaus Iohannis a spus că dosarul Schengen nu a fost abordat în plenul summmit-ului, ci doar în discuţiile informale din marja reuniunii de la Bratislava, discuţii pe care le-a calificat drept „foarte bune”, insistând însă că este nevoie de mai multe consultări cu partenerii, înaintea de a face declaraţii în spaţiul public.
„Mulţi politicieni sunt speriaţi de criza prin care trecem, unii sunt speriaţi că nu reuşim să controlăm foarte bine migraţia, că mai avem mult de lucru până să securizăm frontierele externe. În România nu a apărut nicio sincopă, e un argument favorabil (…) Alţii sunt foarte preocupaţi, trebuie să spunem foarte franc, pentru că au alegeri la ei în ţară şi lumea este îngrijorată de ascensiunea partidelor extremiste. Îmi păstrez evaluarea de dimineaţă, chestiunea nu este rezolvată, dar suntem pe o evoluţie cu trend pozitiv „, a explicat Iohannis.
Preşedintele a mai spus că în cadrul summit-ului s-a pus accent pe problema migraţiei, problema securităţii graniţelor externe ale Uniunii, şi pe problema şomajului, mai ales în rândul tinerilor. El a precizat că s-a început un proces de reflecţie privind strategia UE, care va continua şi care ar trebui să aducă o nouă viziune la summit-ul din martie 2017, de la Roma.
Nu s-a discutat despre o armată europeană
Liderii europeni nu intenţionează să creeze o armată europeană, doar un centru de coordonare a forţelor europene, iar pentru România baza securităţii rămâne NATO, a declarat preşedintele Klaus Iohannis vineri la finalul summit-ului informal UE 27 de la Bratislava.
„Nu s-a discutat astăzi despre o armată europeană şi nici în viitorul apropiat nu se va discuta despre aşa ceva. Iniţiativele care există în domeniul apărării nu vizează crearea unei armate europene. Este o informaţie care s-a dus, cum s-ar spune, în media, doar că ea nu reflectă conducerii UE”, a declarat preşedintele după încheierea summit-ului de la Bratislava.
Iohannis a mai spus că liderii europeni îşi doresc o coordonare mai bună pe intervenţii în zone de criză, pe apărarea frontierelor şi să existe un centru de comandă a forţelor armate ale statelor membre.
„Peste tot se menţionează şi vreau să subliniez acest lucru, nu intenţionează nimeni să creeze ceva în paralel sau în loc de NATO. NATO este baza, cel puţin pentru România pot să spun clar că este baza securităţii în Europa. Şi dacă vorbim de NATO vă amintesc că la summit-ul de la Varşovia s-a semnat o înţelegere între NATO şi Uniunea Europeană tocmai pentru a permite o mai bună coordonare şi abordare comună sau complementară de la caz la caz a diferitelor chestiuni”, a mai spus preşedintele român.
