Preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a propus chiar înfiinţarea unei „uniuni de securitate”, pentru a putea combate terorismul la nivel continental.
În 24 martie, în cadrul unei întâlniri a celor din Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, s-a subliniat importanţa schimbului de informaţii între statele membre, ca fiind o cale de luptă împotriva terorismului.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu reuşeşte să aibă o reţea de securitate comună, iar schimbul de informaţii între statele membre este deficitar.
Uniunea Europeană are deja structuri continentale de securitate. Europolul, de exemplu, se ocupă de combaterea crimei organizate şi studiază problemele legate de criminalitate, în timp ce Frontex reuşeşte să menţină cooperarea între paza de coastă a ţărilor pentru a asigura securitatea tuturor celorlaltor graniţe ale Uniunii. De asemenea, Eurojust coordonează investigaţiile şi procesele desfăşurate pe teritoriul Uniunii, ocupându-se în special de cele legate de infracţiuni transnaţionale.
Din păcate, din cauza faptului că sarcinile lor sunt mai degrabă de natură logistică, având ca scop coordonarea eforturilor şi resurselor la nivelul fiecărui stat, aceste organisme au foarte puţini oameni şi echipamente proprii.
Breșe de securitate
Spre deosebire de țările mari, cum ar fi Franţa, Marea Britanie şi Germania, care au experienţă în ceea ce priveşte lupta antiteroristă şi dispun şi de resurse materiale, statele dispun de bugete reduse.
Atentatele de la Bruxelles au scos la iveală neajunsurile din sistemul de securitate belgian, care s-a dovedit a fi incompatibil cu numărul în creştere al jihadiştilor pe care trebuie să îl monitorizeze. Chiar şi statele membre mai norocoase din punct de vedere financiar se confruntă cu resurse limitate.
Alături de îngrijorarea de natură economică, statele din UE reclamă şi aspectul legat de libera circulaţie între ţările membre. În orele imediat următoare atacurilor de la Bruxelles, mai multe guverne din UE au afirmat că ţările membre ar trebui să facă schimb de mai multe informaţii referitoare la posibilele ameninţări privitoare la securitate. La fel s-a cerut şi imediat după atacurile de la Paris.
Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere a dezvăluit că guvernele Uniunii nu doresc să facă acest schimb de informaţii cu vecinii lor şi că UE şi guvernele naţionale au baze de date separate care nu sunt niciodată puse cap la cap.
Faptul că unul dintre teroriştii kamikaze din Belgia a fost arestat în Turcia şi apoi deportat în Olanda, unde a fost eliberat, arată aceste erori care apar din pricina lipsei de comunicare între statele membre.
Specialiștii Stratfor susțin că amenințările cu care ne confruntăm la nivel global necesită o reacţie globală, dar că Uniunea Europeană Uniunea Europeană va continua să întâmpine probleme din cauza fragmentării care există în mediul de securitate.
Citește și:
