Sănătatea mintală la locul de muncă în 2024: între tăcere și presiunea de a performa. Statistici alarmante și un subiect tabu în companiile din România

11 Oct 2024 | scris de Mara Răducanu
Sănătatea mintală la locul de muncă în 2024: între tăcere și presiunea de a performa. Statistici alarmante și un subiect tabu în companiile din România

Peste 32% dintre angajații din România declară că nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală și emoțională la locul de muncă. Într-un context în care sănătatea mintală devine din ce în ce mai fragilă pentru milioane de angajați din întreaga lume, angajații din România continuă să se confrunte cu dificultăți majore în a adresa acest subiect la locul de muncă.

În ciuda unei creșteri de conștientizare la nivel global, sănătatea mintală rămâne un subiect sensibil și, în multe organizații, este trecut sub tăcere.

Potrivit raportului „Ce ROST are Sănătatea Mintală la Locul de Muncă în România?”, lansat de Andra Pintican, fondatoarea Școlii de HR și Airost.ro, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, peste 32% dintre respondenti nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală în echipele lor, în timp ce alți 44% declară că subiectul este abordat doar rareori. Mai mult, 41% dintre cei care evită să discute despre sănătatea psiho-emoțională la locul de muncă au recunoscut că se simt frecvent copleșiți, iar 74% dintre aceștia nu beneficiază de niciun fel de suport specializat.

Raportul se bazează pe răspunsurile a peste 3.500 de angajați și a fost realizat în perioada 1-15 septembrie 2024. Pe lângă analiza obiceiurilor și atitudinilor privind sănătatea mintală la locul de muncă, raportul de 88 de pagini evidențiază impactul tăcerii asupra productivității și bunăstării angajaților din România. 

„Studiul acesta este un apel la acțiune pentru organizațiile din România. Sănătatea mintală nu este doar un beneficiu opțional, ci o prioritate organizațională critică pentru sustenabilitatea și succesul pe termen lung. Dacă vrem angajați implicați și o comunitate profesională sănătoasă, trebuie să spargem barierele tăcerii și să normalizăm discuțiile despre sănătatea emoțională la toate nivelurile companiei,” a declarat Andra Pintican, fondatoarea Școlii de HR și Airost.ro.

Statistici alarmante și un subiect tabu în companiile din România

  • 32% dintre respondenți nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală la locul de muncă.
  • 44% abordează subiectul extrem de rar.
  • 41,27% dintre cei care evită discuțiile despre sănătatea mintală au raportat că se simt frecvent copleșiți la job.
  • 47% dintre angajați experimentează des simptome de anxietate legate de muncă.
  • 33% recunosc că experimentează frecvent simptome fizice ale stresului, precum dureri de cap sau probleme digestive.
  • 70% dintre respondenți nu beneficiază de consiliere psihologică, invocând lipsa resurselor financiare sau lipsa de disponibilitate emoțională.

Aceste rezultate indică o presiune semnificativă pusă asupra angajaților, în special asupra celor care încearcă să își mențină performanța în contexte profesionale toxice, care nu oferă sprijin psiho-emoțional.

Ce spune raportul despre sănătatea mintală și performanță?

Pe lângă analiza obiceiurilor și atitudinilor privind sănătatea mintală la locul de muncă, raportul de 88 de pagini evidențiază impactul tăcerii asupra productivității și bunăstării angajaților din România. Persoanele care declară că au ales meseria din necesitate tind să raporteze mai frecvent niveluri ridicate de stres comparativ cu cei care își trăiesc munca ca pe o vocație.

În plus, cei care se simt susținuți în organizațiile lor raportează o satisfacție profesională și personală mai mare, contribuind la reducerea fluctuației de personal și la o cultură organizațională pozitivă.

„În multe organizații am analizat strategii de wellbeing și am observat rate scăzute de utilizare a serviciilor de terapie. Acest lucru ar putea indica faptul că oamenii nu simt nevoia de suport, însă datele din raport ne arată altceva. Mă întreb în ce măsură angajații conștientizează cum îi poate ajuta terapia? Poate că primul pas nu este să oferim resurse, ci să investim mai întâi în educație psiho-emoțională pentru a construi un nivel de înțelegere și acceptare în jurul sănătății mintale. Nu putem aștepta să intervenim doar atunci când problemele de sănătate mintală devin critice – trebuie să aducem sănătatea mintală în centrul preocupărilor organizaționale prin educație și suport constant.”” a subliniat Andra Pintican.

Ce pot face organizațiile pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaților?

Raportul detaliază recomandări specifice pentru companii, inclusiv:

  • Traininguri specializate pentru manageri, pentru a înțelege și gestiona sănătatea mintală a echipei lor.
  • Crearea unui plan strategic pentru sănătatea mintală la locul de muncă, care să includă atât intervenții individuale, cât și inițiative de grup.
  • Normalizarea discuțiilor despre sănătatea mintală prin includerea subiectului în ședințele de echipă.
  • Facilitarea accesului la resurse de suport, inclusiv consiliere psihologică și workshop-uri de alfabetizare emoțională.
  • Lansarea de programe de formare, cum este certificarea de Mental Health First Aid Responder, care oferă angajaților abilități concrete pentru a sprijini colegii în momente de criză.
  • Schimbăm paradigma „Așa e la noi” și creăm o nouă cultură a sănătății mintale

Acest raport este lansat în contextul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale pentru a atrage atenția asupra urgenței cu care trebuie abordată această problemă la nivelul companiilor din România.

„Nu mai putem accepta tăcerea ca pe o normă. Dacă vrem să construim un viitor în care angajații să fie cu adevărat implicați și sănătoși, trebuie să investim acum în sănătatea psiho-emoțională a echipelor noastre și să considerăm sănătatea mintală drept un pilon strategic pentru performanța organizațională,” a concluzionat Andra Pintican.

Raportul integral, „Ce ROST are Sănătatea Mintală la Locul de Muncă în România?”, poate fi descărcat de pe site-ul oficial.


REZULTATE CHESTIONAR SĂNĂTATE MINTALĂ și EMOȚIONALĂ LA LOCUL DE MUNCA

Care este nivelul tău de educație în acest moment?

 Masterat - 54.3% 
Licență - 38, 3%
Liceu - 3,3% 
Doctorat - 2, 2% 
Altul - 0, 7%

Care este statutul tau profesional în acest moment al vieții tale?

lucrez full /part time hibrid  - 34, 6%  
lucrez full/ time office based - 27,8%
lucrez full/part time, remote - 20,1%
 antreprenor/freelancer - 7,7%
 Nu lucrez- 4,5%
sunt in CIC - 1,8%
Sunt șomer - 1,2%
Mă pregătesc să mă întorc la muncă din CIC - 1,1 %
Other - 1, 3%

Cum ai ales domeniul sau meseria în care lucrezi?

Am ales-o din necesitate (ex. oportunități de angajare) - 39, 6%
Am ales-o din pasiune - 25,2%
Am fost ghidat(ă) de educație sau experiență anterioară - 24, 5%
Am fost influențat(ă) de familie sau prieteni - 7,6%  
Other - 3%

Pe o scară de 1 la 10, cât de mult îți place munca pe care o faci în prezent?

1.1% - 40 resp.  
1.3% - 45 resp. 
1.8% - 66 resp  
2.9% - 102 resp.
7.2% - 258 resp.  
7.4% - 263 resp. 
17.9% - 640 resp.  
24.8% - 886 resp. 
16.8% - 599 resp. 
15.8% - 565 resp.

Pe o scară de la 1 la 10, cum ai evalua nivelul tău de stres la locul de muncă?

 1- 1,7%  
 2 - 3%  
 3 - 4,5%  
4- 4,3% 
5 - 9, 1% 
6 - 8,8%  
7 - 15,6%  
8 - 20,6% 
9 - 16% 
10 - 15,6%

Care este principala sursă de stres la locul tău de muncă?

Volumul de muncă - 26.6%   
Lipsa de resurse necesare - 17.3%  
Conflicte cu colegii sau superiorii - 16, 9%  
Termene limită strânse - 15,7%  
Nesiguranța locului de muncă 13%

Cât de des simți că te odihnești într-adevăr atunci când dormi?

Rareori - 36.7%  
Des - 29.8% 
Uneori - 28.6%  
Foarte des - 4,9%

Cât de des ai experimentat simptome fizice asociate cu stresul (de exemplu, dureri de cap, probleme digestive)?

Uneori - 39.8% 
Frecvent - 33.6% 
Rareori - 16.4% 
Foarte des - 8.6% 
Niciodată - 1.5%

Cât de des îți amâni mesele, vizitele la medic, evenimentele în familie sau odihna din cauza muncii?

Uneori - 37%
De cele mai multe ori - 30.2%
Rareori - 22.9%  
Niciodată - 5.6%  
Întotdeauna - 4.3%

Cât de des te simți copleșit(ă) de responsabilitățile de la locul de muncă?

Uneori - 44.5% 
Frecvent - 28.9% 
Rareori - 17, 4% 
Foarte des - 6,7% 
Niciodată - 2,5%

Cât de sigur(ă) te simți să îți exprimi părerea sau să pui întrebări dificile în fața superiorilor sau colegilor?

Sigur(ă) - 35.3% 
Nesigur(ă) - 23,7% 
Neutru - 21% 
Foarte sigur (ă) - 14,5% 
Foarte nesigur (ă) - 5,6%

Cât de des experimentezi simptome de anxietate legate de muncă (de exemplu, nervozitate, neliniște)?

Uneori - 34.7%  
Frecvent - 28,6%  
Foarte des - 19,4%  
Rareori - 14,9% 
Niciodată - 2%

În general, te simți motivat(ă) să îți îndeplinești sarcinile la locul de muncă?

De cele mai multe ori - 42 % 
Uneori - 29, 9% 
Rareori - 16, 7% 
Da, întotdeauna- 8.4% 
Niciodată - 3%

Cum ai evalua echilibrul dintre viața personală și cea profesională?

Acceptabil - 42,5 % 
Nesatisfăcător - 27,2% 
Satisfăcător - 20,5% 
Foarte satisfăcător - 5,3% 
Foarte nesatisfăcător - 4,5%

În medie, câte ore pe săptămână îți acorzi ție, pentru relaxare?

1-3 ore - 42,2%
 3-6 ore - 28, 3 %  
+6 ore - 22,2% 
0 ore - 7,3%

Cât de bine recunoști simptomele de burnout la tine sau la colegi?

Moderat - 36, 3%
Bine- 29, 8% 
Foarte bine - 15, 7%  
Slab - 14, 9% 
Deloc - 3, 3%

Cât de des observi semne de anxietate la colegii tăi?

Uneori - 45, 7% 
De cele mai multe ori - 31%  
Rareori - 13, 4%  
Nu știu să identific - 4,7%  
Întotdeauna- 3,5%  
Niciodată - 1,8%

Cât de pregătit(ă) te simți să oferi sprijin emoțional unui coleg care trece printr-o perioadă dificilă?

Pregătit(ă) - 39,8%  
Moderat - 28,9%  
Foarte pregătit (ă) - 15,2%  
Puțin pregătit(ă) - 13,5%  
Deloc pregătit(ă) - 2,6%

Cât de des discutați despre sănătatea mintală și emoțională în cadrul echipei tale?

Niciodată - 32, 7% 
Rareori - 28,8%
Uneori - 24,8%  
De cele mai multe ori - 11,2% 
Întotdeauna- 2,5%

Cum ai descrie deschiderea organizației față de inițiativele legate de sănătatea mintală?

Neutru - 32,9%  
Deschisă - 21,9 % 
Reticentă - 21,8% 
Foarte reticentă - 15,1% 
Foarte deschisă - 8.3 %


Cât de des simți că stresul de la muncă îți afectează relațiile cu familia?

Uneori - 42,3%  
Frecvent - 27,2%
Rareori - 17% 
Foarte des- 9,2%  
Niciodată - 4,4%

Cum îți afectează stresul de la munca relatiile și viața privata?

Cred ca mi-am afectat viata privată, punând munca și responsabilitățile de la birou înaintea nevoilor membrilor familiei 
Indisponibilitate emoțională, retragere, lipsa de implicare în evenimentele importante 
Ma simt obosită după anumite zile încărcate și mă închid în mine și uneori refuz să mă mai văd cu anumite persoane - mai mai ales dacă sunt persoane din contextul muncii. 
Nu mai am timp de viața privată 
Uneori, simt că sunt într-o continuă stare de anxietate pe care nu o pot opri de îndată de închid laptopul. 
Când mă întorc de la muncă, nu mai am energie să mă joc și să petrec timp cu copiii. Altădată sunt furioasă și mă răzbun pe ei 
Starea negativă produsa de stres îmi influențează câteodată, comportamentul. 
Prea puțin timp rămas pentru mine și familie, la finalul unei zile de lucru.
După terminarea jobului nu mai am energia sa fac nimic altceva pentru mine și pentru familia mea sau cu prietenii mei. Astfel, timpul de calitate petrecut impreuna scade. 
Când ajung acasă mă gândesc tot la job, nu pot sa dorm bine și sunt nervoasă, mă răzbun tot pe familie și tot asa.
Ma deconectez foarte greu atunci când am o situație dificila la munca si vorbesc foarte mult despre asta. 
Sunt mai irascibil (ă)
Dureri de cap 
În relația cu partenerul de viață, îmi afectează disponibilitatea de a face lucruri spontane din cauza oboselii, uneori nu reușesc să mă gândesc și la nevoile ei/ lui.
 În relația cu familia, evit uneori să vorbesc cu ei, pentru că mă simt obosit/epuizat emoțional și n-aș putea să fiu lângă ei așa cum simt ca ar trebui.
Izolare, refugiu în muncă, lipsa de comunicare.
Faptul că petrec în medie 10-11 ore pe zi la muncă mă oboseste mental și fizic, nu pot să am prea multe initiative sau energie în timpul liber, pentru familie sau prieteni

Cât de des reușești să îți menții relațiile sociale sănătoase în afara muncii?

Uneori- 39,1 %  
De cele mai multe ori - 36,4 %  
Rareori - 17,9% 
Întotdeauna- 5,2 %  
Niciodată - 1,5%

Cât de des te simț copleșit sau epuizat din punct de vedere emoțional?

Uneori - 44,8%  
Deseori - 37,4 %  
Rareori - 16,6 %  
Niciodată - 1,2%

Primești în prezent consiliere psihologică?

Nu -70%  
Da- 21,9 %  
Nu, dar merg la terapii alternative - 8%  

De ce nu faci psihoterapie?

Nu am resurse financiare - 33,4% 
Nu am disponibilitate emoțională - 26,3 %  
Nu am timp - 18,8 % 
Other - 21,6%

În cea mai mare parte a timpului în viata ta, cum te simți?

obosit - 26,2 % 
anxios - 11,8% 
Copleșit - 9,8% 
nemotivat - 9%  
prezent - 6,8% 
rătăcit - 6.6% 
împlinit - 6.1% 
deconectat - 5,3% 
fericit - 5,1% 
nefericit - 4% 
entuziast - 3,8% 
strategic- 2,5% 
odihnit - 1,1% 
Other - 1,8%


Cum simti că influențează starea ta emoțională calitatea relațiilor cu copiii tăi sau membrii familiei tale?


O face sa devină inexistentă, nu am timp pentru membrii familiei prea mult, fiind mereu obosit. 
De cele mai multe ori vreau doar sa stau singur și să fiu lasat în pace în timpul liber
Anxietatea se transmite către copil, îl face să fie mai atent la stările mele de spirit decat la ale lui. 
Îmi pierd mult mai repede răbdarea și uneori niște subiecte mici ajung să fie o dezbatere întreagă. 
Nu am copii, dar stresul mă face să fiu violentă cu iubitul meu.
Uneori sunt anxioasa sau depresivă și asta face ca nesiguranțele și proiecțiile sa iasă la înaintare 
Calitatea relațiilor cu copiii mei depinde de stresul și de emoțiile cu care mă întorc acasă
Când sunt stresată nu mai am răbdare. 
În relația cu fiica mea, simt de multe ori ca nu mai am resurse pentru a reacționa calm
Sunt în mare parte a timpului nefericită, mereu critic și caut perfecțiunea, nu prea știu să ofer afecțiune, mă gândesc tot timpul la aceleași lucruri și parcă nu pot opri mintea și să mă bucur de viață
Distanțată și fără chef uneori față de prieteni
Din cauza stărilor de anxietate nu mă pot bucura de timpul petrecut alături de familie, lipsa unui loc de muncă mă face să fiu mereu nemulțumită și frustrată.
Relația cu soția este afectată de stresul acumulat la locul de muncă și imposibilitatea de a mă deconecta de problemele de la muncă.

Cât investești anual în formarea și perfecționarea ta ca profesionist în câmpul muncii?

investesc mai putin de echivalentul unui salariu in dezvoltarea mea profesionala, ma bazez pe dezvoltarea unei cariera liniare (am o meserie si ma bazez pe ea) - 35,4%
 Investesc minim echivalentul unui salariu in dezvoltarea mea profesionala si ma preocupa cum se dezvolta industria in care activez ca sa ma dezvolt o data cu ea - 27,65% 
nu investesc in dezvoltarea mea profesionala, am o meserie si pe ea ma bazez - 23,3%  
Investesc mai mult decat echivalentul unui salariu in dezvoltarea mea profesionala, imi contruiesc o cariera portofoliu si ma dezvolt in arii diverse - 13,8%

Care e cea mai mare provocare la nivel psiho-emoțional în acest moment al vieții și carierei tale?

Mă lupt cu lipsa de motivație. Sunt lipsit de energia psihică și fizică necesară, pentru a putea să mă concentrez pe orice altceva.
 Cea mai mare provocare în acest moment este să ajung să mă echilibrez la nivel psiho-emotional. 
Emoțiile unui nou loc de muncă 
Echilibrul între job și viața personală.

Cea mai mare provocare psiho-emoțională în acest moment este găsirea echilibrului între responsabilitățile profesionale și nevoia de a avea grijă de propria bunăstare mentală, fără a neglija relațiile personale:

Să fac față provocărilor fără să clachez 
Îmi doresc să fac tranziția la un job full remote care să nu țină cont de țara din care lucrez. 
Scopul principal este mutarea într-o altă țară. Sunt îngrijorată că acest lucru s-ar putea să nu fie foarte realizabil cu nivelul de experienta si competentele pe care le am in prezent. 
Să îmi placă ceea ce fac și să îmi găsesc jobul unde să muncesc din placere.
Echilibrul între munca și relația cu partenerul. Totodată, să mă pot gândi la binele meu și sa fiu mulțumită cu mine însămi. 
Să îmi vindec rănile din copilarie și să-mi evaluez corect munca
Să constientizez ca nu sunt responsabilă de toate sarcinile sau obiectivele, să fac ceva în privința asta și să reușesc să mă deconectez de ce se întâmplă la muncă.   
 

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră