România, printre țările cu risc de cutremure fără precedent istoric. Ce fac autoritățile

25 Aug 2016 | scris de Istvan Deak
România, printre țările cu risc de cutremure fără precedent istoric. Ce fac autoritățile

Acum trei ani, tot în august, un articol publicat de cotidianul francez Le Monde dădea fiori României și nu numai. Titlul articolului, care cita România printre țările vizate, era:”În Europa sunt posibile seisme fără precedent istoric”.

Articolul nu era opera unor jurnaliști plictisiți de munca lor, care aștern pe hârtie elucubrații care să facă trafic, ci rodul unui studiu la nivel european, care confirma faptul că România se numără printre ţările cu cel mai mare risc seismic de pe continent. El este cu atât mai actual acum, când în Italia un cutremur de o intensitate nu foarte mare a provocat pagube imense, punând practic la pământ localitatea Amatrice, de exemplu. Simplul fapt că a fost vorba despre un seism la adâncime foarte mică a fost suficient pentru a provoca dezastrul.

Echipă internațională, 50 de experți

Jurnaliștii francezi publicau rezultatele unui studiu realizat de o echipă internaţională formată din 50 de experţi. Aceasta a folosit, pentru prima oară, criterii şi modele matematice unice pentru a alcătui o hartă a riscurilor de cutremur în ţările din UE şi în ţările vecine. Un instrument preţios pentru serviciile implicate în elaborarea normelor paraseismice, cum ar fi cei din industriile care exploatează instalaţii sensibile.

harta cutremure

Hărţile date publicităţii de cotidianul Le Monde arată, la o primă vedere, precum cele de la meteo, când este vorba despre caniculă. Culoarea care predomină în sudul Europei, roşul, nu indică însă caniculă la nivelul Europei, ci risc seismic. Şi încă unul ridicat.

italienii

Hărţile arată că în viitorii 50 de ani sunt posibile mişcări seismice puternice într-o mare parte a teritoriului României. Riscul este, însă, şi mai mare în Turcia, Italia, Grecia şi alte state balcanice. “Geografia generală a seismicităţii pe continentul european este cunoscută. Ea rezultă, în principal, din înfruntarea dintre plăcile tectonice africană şi eurasiană. Pericolul este mai puternic în Turcia, Grecia şi în Peninsula Balcanică, în Italia şi în România”, notează sursa citată.

turcii

”Rămâne mult de făcut pentru a îmbunătăți evaluarea riscului seismic”, declara Fabrice Cotton, profesor de seismologie la Universitatea Joseph-Fourier, din Grenoble, care a făcut parte din grupul de 50 de oameni de știință care au realizat primele hărți armonizate la scara Europei, în cadrul programului Share (Seismic Hazard Harmonization in Europe). Un mijloc prețios pentru serviciile însărcinate cu elaborarea normelor paraseismice, ca și pentru cei din industrie, care exploatează instalații sensibile.

Evaluare

Această evaluare se bazează, în deceniile recente, pe măsurările instrumentelor terestre submarine sau satelitare care înregistrează deformările scoarţei terestre, iar pentru perioadele mai vechi, pe arhivele ultimului mileniu. Astfel, un cutremur de pământ produs la Basel în 1356, care a afectat puternic un teritoriu extins din Elveţia, Franţa şi Germania, este unul dintre seismele studiate până acum. Sau un altul, de la Lisabona, din 1755, care ar fi provocat moartea unui număr de persoane cuprins între 50.000 şi 100.000.

Seisme în locuri în care nu au mai fost!

Mai grav, avertizează seismologul citat, “faliile blocate vor genera, într-o bună zi, seisme acolo unde nu au fost înregistrate în trecut”! Or, tocmai în funcţie de aceste seisme istorice s-a calculat până în prezent robusteţea centralelor nucleare, a barajelor hidraulice sau a instalaţiilor industriale, în special din domeniul chimiei. Seismul de la Basel a fost folosit ca element de referinţă pentru compania EDF, de exemplu, la ridicarea centralei nucleare alsaciene de la Fessenheim, scrie Le Monde.

Acum, cu noile date, rezultă foarte clar că este extrem de necesară o mai bună cuantificare a hazardului seismic, adică a probabilităţii producerii cutremurelor într-o zonă şi într-o perioadă de timp date. Oamenii de ştiinţă au trecut în revistă datele istorice şi înregistrările dintr-o perioadă de 30 de ani.

Pentru a ţine cont de posibilitatea evenimentelor telurice mai violente decât cele documentate în trecut, ei au revizuit magnitudinile maxime de luat în calcul în viitor, cu 0,5-1 grad suplimentar, şi au construit noi modele de predicţie a vibraţiilor, adaptate la contextul geologic european, integrând incertitudinile. Şi în final au întocmit hărţi probabilistice ale hazardului seismic în Europa.

Această cartografiere prezice, de exemplu, nivelul de vibraţii pe care l-ar putea suporta clădirile, cu o probabilitate de 10%, în următorii 50 de ani. Sau, cu o probabilitate de 5%, în următoarele cinci secole. Perioade de timp care acoperă durata de viaţă a majorităţii construcţiilor şi a zonelor industriale, obiectivul final fiind acela de la îmbunătăţi viitoarele reguli paraseismice europene.

Ce fac autoritățile noastre

Dacă în ultimul timp radioul și televiziunea publice v-au obișnuit cu un alt gen de publicitate, adică mesajele de interes public, referitoare la sfaturi în caz de cutremur, nu ar trebui să vă mire. Este o încercare de a ne obișnui cu ideea că un cutremur major este inevitabil și că trebuie să fim pregătiți pentru o astfel de nedorită variantă. Totuși, nu doar de noi ține asta.
O catastrofă de genul celei din Italia ar fi o provocare majoră pentru sistemul sanitar din România, apreciază ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.
Într-un interviu pentru News.ro, Voiculescu a afirmat că nu se referă la mobilizarea personalului medical, care este ”exemplară”, ci la infrastructura spitalicească, întrucât multe unități medicale funcționează în clădiri foarte vechi. El a mai spus că a cerut o evaluare a spitalelor la risc seismic.
Voiculesc a fost întrebat dacă sistemul sanitar este pregătit să facă față unui cutremur mare, de genul celui produs în Italia.
”Nu, nu este pregătit. Mi-ar fi plăcut să pot spune altceva. În momentul acesta, cred că o catastrofă de genul acesta ar fi o provocare majoră pentru sistemul de sănătate. Și mă refer, vreu să fie foarte clar, la infrastructură. Pentru că, așa cum știm cu toții, avem multe spitale vechi. Nu mă refer la mobilizarea echipei medicale și de intervenție în situații de criză, în catastrofe. De aceea, în urmă cu o săptămână am început evaluarea infrastructurii spitalelor pentru a vedea care este situația din punct de vedere al riscului seismic”, a spus ministrul Sănătății.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră