Deși partidul de centru-stânga este lider, manifestarea puternică a extremei drepte este semnificativă înaintea votului pentru președinție din 8 decembrie, scrie Politico
Partidele pro-UE și pro-NATO din România păreau să oprească extrema-dreapta la alegerile parlamentare de duminică, dar puterea votului de extremă-dreapta a sugerat că un candidat ultranaționalist și pro-rus ar putea câștiga președinția săptămâna viitoare. .
România a intrat într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului după ce Călin Georgescu, un admirator practic necunoscut al președintelui rus Valdimir Putin, a câștigat primul tur pe 24 noiembrie, parțial cu ajutorul unei campanii TikTok de mare succes .
Semnalele inițiale de duminică seara - de la sondajele la ieșire de la urne și rezultatele timpurii - au fost că instituția politică tradițională va păstra controlul parlamentului, reusind să frâneze un val de extremă dreapta.
Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga al premierului Marcel Ciolacu părea pregătit să obțină aproximativ un sfert din voturi, învingând Alianța de extremă dreapta pentru Uniunea Românilor (AUR), cu puțin sub 20 la sută, aflata pe locul doi. .
„Este un semnal important pe care românii l-au transmis clasei politice: să continue dezvoltarea țării cu bani europeni, dar în același timp. pentru a ne proteja identitatea, valorile naționale și credința.” a spus Ciolacu
Pentru a guverna, PSD va trebui să formeze o coaliție care ar putea include Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta, actualul său partener de guvernare, alături de alții.
Când vine vorba de președinție, tabloul este mai complex, întrucât nici PSD, nici PNL nu s-au calificat în turul doi.
În schimb, i-a revenit liberalei Elena Lasconi, liderul Uniunii Salvați România (USR), să se înfrunte cu Georgescu în turul doi al votului prezidențial din 8 decembrie.
Pe cont propriu, USR – cu un exit poll sugerând un sprijin de aproximativ 15,5%, dar rezultatele timpurii sugerând o cifră mult mai mică – pare să fie urmat de trei partide de extremă dreapta la o oarecare distanță.Pe lângă AUR, care are un sprijin de aproape 20% pe zona de extremă dreaptă, sondajele și rezultatele preliminare arată că alte 10-12% din voturi se duc către două partide mai mici de extremă dreaptă.
De aceea, multe lucruri vor depinde de locul în care votanții PSD și PNL vor vota duminica viitoare.
Un mare potențial înțelegere politică ar fi ca USR-ul lui Lasconi să facă echipă cu PSD-ul lui Ciolacu. Ea l-ar ajuta să formeze o majoritate în parlament și el ar putea-o susține pentru președinte. Dificultatea pentru Lasconi constă în faptul că un astfel de pact ar fi extrem de toxic; ea ar ezita să se alăture vechiului partid îndelung compromis de nepotism și corupție.
Ea și-a reținut discursul până când au venit rezultatele complete și și-a limitat remarcile electorale la avertizare că Georgescu ar putea pune țara înapoi sub stăpânirea Rusiei, spunând că Moscova „nu a făcut niciodată nimic bun” pentru România.
„Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România în UE și NATO”, a spus ea. „Noi, uniți, putem face minuni. Dacă suntem uniți, roboții ruși de pe TikTok nu ne pot distruge democrația.”
Liderul AUR, George Simion, a spus că nu crede un sondaj de exit-pol care arată partidul său doar pe locul doi și a sugerat că partidele de extremă-dreapta au avut de fapt rezultate mai bune decât au arătat.
„Astăzi poporul român a votat masiv forțele suveraniste și chiar mai mult, [pentru] ceea ce ne-am dorit de la înființarea AUR în urmă cu exact 5 ani: ca PSD și PNL să fie scoși din majoritatea guvernanților prin votul românilor”.
Posibila lovitură de teatru în ciclul electoral din România privește decizia Curții Constituționale, care a ordonat renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Această hotărâre vine în urma unei acuzații de fraudă lansate de unul dintre cei 13 candidați, europarlamentarul Cristian Terheș, care a obținut aproximativ 1% din voturi. Această intervenție ar putea influența semnificativ rezultatul final și dinamica politică a alegerilor.
Curtea se va întruni luni pentru a decide dacă anulează primul tur al alegerilor prezidențiale. Dacă instanța ar face acest lucru, acest lucru ar însemna probabil că toate alegerile prezidențiale ar fi reprogramate la jumătatea și sfârșitul lunii decembrie.
O astfel de anulare ar arunca gaz pe focul politic al țării, deoarece ar întări suspiciunile că partidele tradiționale de guvernământ ale României — PSD și PNL — încearcă să manipuleze votul căutând o a doua șansă la câștigarea președinției.
