Mihai-Răzvan Ungureanu, prima ieșire publică după demisia de la SIE

17 Mar 2017 | scris de Marina Constantinoiu
Mihai-Răzvan Ungureanu, prima ieșire publică după demisia de la SIE

Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii (SIE), fost premier şi ministru de Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, care şi-a anunţat demisia-surpriză de la şefia SIE la 26 septembrie anul trecut, a apărut pentru prima oară la o acţiune publică, de la acel moment.

El a susţinut joi o prelegere la Facultatea de Studii Europene a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj Napoca, intitulată "Bătrâna Europă și noul naționalism", relatează PressOne. Cu această ocazie, Ungureanu a afirmat că este o chestiune de luni, cel mult câţiva ani, dar o certitudine că în România va apărea un partid de extremă-dreapta.

"Ne bucurăm că a pierdut Geert Wilders în Olanda? Chiar a pierdut? Se poate spune că Wilders a câștigat, fiindcă partidul său (Partidul Libertății, PVV - n.r.) are mai multe locuri în Parlamentul Olandez decât avea în 2012. Rezultatele ne arată că el a crescut constant în opțiunile electoratului", a spus Mihai Răzvan Ungureanu.

El a subliniat că populismul și neo-naționalismul devin, în aproape toată Europa, elementul central al discursului unor forțe politice de rang doi sau trei, importante în menținerea alianțelor la guvernare.

"Ceea ce e interesant este că acești lideri au un discurs antisistem, care asmute poporul împotriva guvernului corupt și subliniază mereu vina supranațională. Aceste partide nu sunt teritoriale, ele sunt izolaționiste și anti-europene.

Ele monetizează teama mai mult decât o făceau partidele de extremă din perioada interbelică. Și încă un detaliu. Partidele de extremă dreapta nu mai au un argument confesional. Nici măcar în Grecia, partidul neonazist Zorii de Aur nu mai colaborează cu Biserica", a arătat MRU, potrivit pressone.ro.

Fostul șef SIE consideră că, în Uniunea Europeană, acest tip de partid este cel mai puternic inamic al drepturilor omului, deoarece coagulează temerile privind dispariția unei culturi naționale și dizolvarea tradițiilor într-o cultură europeană, supranațională.

La momentul demisiei, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a acceptat-o, declarând că nu s-a gândit încă la un succesor pentru şefia SIA, şi că este destul timp după alegeri. 

Preşedintele de atunci al Comisiei de control al Serviciului de Informaţii Externe, Mihăiţă Calimente (ALDE), a declarat că Mihai Răzvan Ungureanu l-a contactat telefonic şi i-a transmis că are nişte probleme de sănătate şi ”trebuie să stea la pat”, motiv pentru care a demisionat de la şefia SIE.

Motivele demisiei lui Mihai Răzvan Ungureanu nu au fost făcute publice de către Administrația Prezidențială.

Mihai Răzvan Ungureanu deținea această funcție din iunie 2015, când preşedintele Iohannis l-a desemnat pentru un nou mandat la conducerea SIE, acesta fiind numit prin votul Parlamentului din 30 iunie 2015.

Mihai Răzvan Ungureanu a mai fost şef al SIE în perioada decembrie 2007 - februarie 2012.

Acum două zile, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost convocat pentru săptămâna viitoare, miecuri, pentru a lua act de vacantarea posturilor de director SIE, după demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu, şi de viceguvernator BNR, după demisia lui Bogdan Olteanu.

Convocarea a fost decisă marţi, în şedinţa Birourilor Permanente reunite (BPR) ale celor două Camere.

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră