Fostul suveran al României, Majestatea Sa, Regele Mihai I, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa sa din Elveţia. Anunţul a fost făcut de Casa Regală.
Era ultimul șef de stat din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru mulţi dintre români, în aceste momente triste, rămâne sentimentul de onoare, acea onoare de a-i fi fost contemporani şi compatrioţi unui personaj care a scris istorie.
UPDATE
Biroul de presă al al Majestăţii Sale, Regele Mihai, transmite, în pagina web a Familiei Regale, că fostul suveran al României a încetat din viaţă la ora 13 (ora României), la reşedinţa sa din Elveţia.
La căpătâiul Regelui a stat până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală, Principesa Maria.
În cursul zilei de miercuri va fi făcut cunoscut, în detaliu, programul funeraliilor, se mai arată în comunicat.
UPDATE
Trupul Regelui Mihai va fi adus în țară pe data de 13 decembrie, au declarat, pentru AGERPRES, surse oficiale.
UPDATE
Guvernul va sprijini organizarea funeraliilor naționale care vor avea loc în memoria Regelui Mihai, se arată într-un comunicat al Executivului remis marți AGERPRES.
"Guvernul va sprijini organizarea funeraliilor naționale care vor avea loc în memoria Regelui Mihai. În acest sens, reprezentanții instituțiilor guvernamentale implicate în organizarea ceremoniilor funerare vor avea astăzi, la Palatul Victoria, o întâlnire tehnică cu reprezentanții Casei Regale a României pentru stabilirea detaliilor și calendarului funeraliilor naționale. Guvernul României este alături de Casa Regală în aceste momente grele și transmite sincere condoleanțe!", se arată în comunicat.
UPDATE
Conducerea Casei Regale va fi preluată, ca urmare a decesului regelui Mihai, de către principesa Margareta, următoarea în linia de succesiune fiind principesa Elena, scrie news.ro.
Titlurile Membrilor Casei Regale a României, precum şi Ordinea de Succesiune sunt determinate de Normele Organice ale Casei Regale a României.
Astfel, potrivit acestora, moştenitor la şefia Casei Regale a României este Alteţa Sa Regală Margareta, Principesa Moştenitoare a României (jure sanguinis), care este şi rămâne dupa decesul Regelui Mihai Custode al Coroanei României (ad personam).
Agenţia de presă AGERPRES reaminteşte că la 8 noiembrie Casa Regală anunța că Regele Mihai este în stare de suferință, alături de el fiind principesa Margareta și principele Radu, cu ocazia marii sărbători a Sfinților Mihail și Gavriil. Nu a fost organizat niciun eveniment cu ocazia zilei onomastice.
La reședință s-au aflat angajații Casei Majestății Sale detașați în Elveția și maicile de la mănăstirile din România care îl asistau pe Rege. Cu o seară înainte, pe 7 noiembrie, un trimis al mitropolitului Europei Occidentale și Meridionale, Iosif, i-a dat Regelui Mihai Sfânta Împărtășanie.
Principesa Moștenitoare Margareta și principele Radu au ajuns pe 5 noiembrie în Elveția, după ce starea generală a fostului suveran se agravase și prezenta o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei.
Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena. Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei școli organizate la palat, iar în adolescențăa început pregătirea militară. La 16 ani a devenit sublocotenent în Armata Română, reaminteşte Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în pagina sa web. Institutul își exprimă profundul regret la stingerea din viață a Majestății Sale Regelui Mihai I al României, reamintind că IICCMER se bucură de Înaltul Patronaj al Majestății Sale defuncte.
După decesul Regelui Ferdinand din 1927 și ca urmare a renunțării Principelui Carol la statutul de Principe Moștenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor însă, a fost instituită o Regență.La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în țarăși a preluat tronul. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatăluisău, la 6 septembrie 1940, a devenit Regele Mihai I.
Nemulțumit de cursul războiului și de refuzul lui Ion Antonescu de a capitula, Regele ahotărât ruperea alianței cu Germania nazistă la 23 august 1944. În acord cu liderii partidelor politice,Mihai I a ordonat arestarea Mareșalului și încetarea ostilităților față de puterile aliate. Deoarece la momentul respectiv nu exista nici un armistițiu în vigoare, depunerea armelor a condus la prizonieratul a circa 130.000 de soldați români. După aceasta, Regele a încercat să se opună instaurării regimului comunist, dar presiunile sovietice tot mai accentuate și lipsa sprijinului puterilor occidentalel-au obligat să accepte abdicarea la 30 decembrie 1947.
Exilul Regelui Mihai și al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit până la sfârșitul anului 1948 la vila Sparta, locuința Reginei-mame Elena. Din 1949, s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie. Familia Regală s-a întors în Elveția în 1956 și s-a mutat la Versoix, unde a locuit peste 45 de ani.
Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană și a încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piață, păstrarea culturii naționale, respectarea adevărului istoric, consolidarea statului de drept și a democrației în țara noastră.
