Legea 282 cu privire la interzicerea desfășurarării activităților în clădiri cu risc seismic ridicat este principala responsabilă de „exodul” de pe Magheru. Dar, să recunoa;tem, nu este singurul motiv. Clădiri revendicate, mărimea chiriilor contribuie și ele la situația existentă. Magheru e un bulevard fantomă.
Experiment
Am făcut un experiment. Am luat Bulevardul Magheru la pas, de la Inter până la Piața Romană. De fapt impropriu spus Magheru, pentru că bucata dintre Inter și Roseti este Bd. Nicolae Bălcescu. Generic, însă toată lumea știe că Magheru „ține” de la Inter la Romană.
Pe partea dreptă (sens de mers către Romană) aproximativ un magazin din trei este închis. Am numărat peste 20 de magazine, instituții culturale etc care au ales să închidă. Să închidă și să se mute sau, pur și simplu să închidă.
Teatrul Nottara. Cinematograful Patria. O farmacie Sensiblu. Galeria Simeza. Librăria Sadoveanu. Zeci de magazine, mai mici sau mai mari. Majoritatea din cauza (datorită nu putem spune) legii 282.
Librăria Sadoveanu a anunțat recent că se mută (și s-a mutat) pe Academiei, întrucât a fost retrocedată. Notificarea de punere în posesie a spaţiului a venit în iulie 2015, dar a existat o înțelegere ca Librăria „Mihail Sadoveanu” să funcţioneze pînă la finalul anului. Conform actelor, proprietatea, parte a contrucţiei cunoscute sub numele de „Ciclop”, a fost restituită către moștenitorii lui Dumitru Bragadiru, decedat în 1915.
Instituții culturale fără sediu
Nottara, Patria, Simeza sunt victimele acestei legi. 282/2015. Nottara își caută și acum sediu. Ultima variantă ar fi folosirea Teatrului Elisabeta, aflată pe Bd Regina Elisabeta – culmea un alt bulevard central care arată horror din cauza desființării cinematografelor.
Cinema Patria este închis „temporar” pentru că respectivsa clădire este „în curs de expertiză tehnică”. Ca și Cinema Studio, închis și el, cele doua aparțin rețelei RomaniaFilm, atât de sărăcită ân ultima vreme.
Interesant este demersul pe care l-au încercat cei de la Simeza. Cum nimeni nu poate trece pragul spațiului expozițional (dar poate trece pe trotuar, prin dreptul acestuia), cei de acolo au pus un afiș care lămurește că, de fapt, avem de-a face cu un proiect cultural. Proiectul „Artă la fereastră SIMEZA” este „un gest cultural cu implicare civică prin care vă prezentăm în fiecare săptămână, în geamul galeriei, lucrărrile unor artiști, pentru a păstra continuitatea acestui spațiu expozițional deschis încă din 1960”.
Un loc aparte îl reprezintă și Sala Dalles. Locul unde a funcționat pentru o vreme îndelungată Librăria Noi (mutată recent în Romană în locul Librăriei Bastilia) a fost preluat de Muzeul Național de Artă Contemporană. Care din când în când mai organizează câte ceva. Când nu – vizualizăm nimic altceva decât 50 de metri de fereastră murdară cu vedere spre o sală dezafectată.
Ce spun specialiștii imobiliari
Pentru a avea o imagine cât mai completă despre situație i-am cerut opinia dlui Eduard Uzunov (Regatta Real Estate).
„Bd. Magheru si Calea Victoriei au fost mereu prime location pentru comert si protipendada – mai ales Calea Victoriei, care a avut mereu un plus de imagine si o traditie deosebita, daca ne uitam la fotografiile de la 1900”, este de părere dl Uzunov.„In ceea ce priveste inchiderea spatiilor comerciale de la parterul cladirilor cu risc seismic, este o masura controversata, luata ca urmare a tragediei din clubul Colectiv din Centrul Vechi. Pe de o parte este de inteles, ceva trebuie facut in Centrul Vechi, cladirile trebuie renovate. Pe de alta parte, aceasta masura loveste in comertul stradal si favorizeaza mall-urile. In orice capitala in care clima permite existenta comertului stradal si a zonelor pietonale, acestea au un rol foarte important.”
„Revenind la cladirile vechi din Bucuresti, cel mai expuse pericolului sunt persoanele care locuiesc permanent in aceste cladiri, nu clientii magazinelor de la parter. De asemenea, masura este justificata in cazul cinematografelor si teatrelor. Dar ce facem in cazul unui restaurant care are 10 mese si al carui proprietar s-a chinuit mult pana si-a format o clientela fidela? Nemaivorbind de faptul ca Centrul Vechi devenise un punct important de atractie pentru turistii straini”.
„Este evident ca toate aceste cladiri vechi din Capitala nu pot fi renovate fara sprijinul autoritatilor locale. In martie 2015, o serie de cladiri au fost expertizate si a fost alcatuita o lista de cladiri care trebuie consolidate de urgenta cu sprijinul Primariei Capitalei, care a emis in acest sens o hotarare. Insa din pacate hotararea a ramas doar pe hartie.”
