„Prin adresa nr. SBG_DEX 6848 /25.03.2016 Administratia Judeteana a Finantelor Publice Sibiu a solicitat Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Sibiu radierea din cartea funciara a dreptului de proprietate al piritilor Bastea Ioan, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner care au avut calitatea de cumparatori", se arata in raspunsul AJFP transmis HotNews.
În noiembrie anul trecut, Curtea de Apel Braşov a decis că soţii Iohannis trebuie să dea înapoi statului cea mai valoroasă proprietate pe care o deţineau. Sentința a venit după 16 ani, cu zeci de procese, în care instanțe din Sibiu, Alba, Brașov și București au înclinat dreptul de proprietate când într-o parte, când în alta. Anul trecut, Tribunalului Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din centrul Sibiului, iar la recursul formulat de Iohannis, Curtea de Apel a menținut această decizie, conform reteauadestiri.ro.
Motivarea Instanței:
"Admite excepţia tardivităţii motivelor de recurs depuse la termenul din 03.09.2015, excepţie invocată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Constată nule motivele de recurs formulate de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner prin memoriul de recurs din 03.09.2015 împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Admite cererea de anulare a recursului declarat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar, pentru lipsa dovezii mandatului de reprezentare a Statului Român, cerere formulată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Anulează recursul formulat şi precizat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Respinge recursul formulat de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine. Respinge cererea de acordare cheltuieli de judecată în recurs, formulată de intimaţii reclamanţi Antonescu Elisabeta, Oargă Ioan, Oargă Steluţa Ancuţa, Oargă Ioan Adrian. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 12.11.2015.
Document: Hotarâre 655/2015 12.11.2015" (sursa)
Iohannis şi soţia sa au devenit proprietari în 1999
Klaus Iohannis și soția sa au devenit proprietari ai imobilului în discuție în 1999. Raiffeisen a închiriat parterul în 2001, an în care au început și procesele împotriva actualei familii prezidențiale. Procesele au fost deschise de sibienii care, în baza Legii 112/1995, au cumpărat locuințele în care stăteau în calitate de chiriași. Cum familia Iohannis a devenit proprietară, respectivele familii s-au trezit că nu mai au casă, potrivit informaţiilor din turnulsfatului.ro. Potrivit unei anchete realizată de Rise Project, valoarea totală a chiriilor încasate de familia prezidențială pe urma imobilului din centrul Sibiului este de aproximativ 300.000 de euro.
CITIŢI ŞI: Klaus Iohannis vrea înapoi casa pierdută în Justiţie. Decizia de strămutare a dosarului, amânată
Potrivit presei locale din Sibiu, istoria imobilului respectiv şi a proceselor care s-au iscat în jurul lui este îndelungată. Casa, care are peste 150 de metri pătraţi şi în care funcţionează o bancă şi mai multe firme, a fost a unei familii din localitatea Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu. La moartea celor doi soţi, din cauza faptului că nu aveau moştenitori, imobilul a intrat în posesia statului român şi a fost cumpărat de chiriaşi, atunci când acest lucru a fost posibil. Ulterior, în instanţă, un bărbat pe nume Nicolae Baştea a arătat că este nepot al foştilor proprietari ai imobilului din centrul Sibiului, iar contractele de vânzare-cumpărare ale chiriaşilor au fost anulate. Familia Iohannis a devenit proprietară a imobilului după ce a cumpărat părţile de proprietate ale urmaşilor lui Nicolae Baştea.
Nemulţumiţi de această stare de fapt, foştii chiriaşi au deschis o serie de procese şi au depus plângeri în urma cărora s-a iniţiat şi o cercetare penală pentru stabilirea modului în care Nicolae Baştea a obţinut certificatul de moştenitor. Cercetarea a rămas însă fără urmări, procurorii stabilind că nu se impune începerea urmăririi penale. Procesele civile intentate s-au mutat la diverse instanţe, care au dat diferite soluţii de-a lungul anilor. Toate părţile implicate au recurs la diferite căi de atac, astfel că procesele au continuat, potrivit mediafax.ro.
În 16 mai 2014, Tribunalul Braşov constata "nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 924/01.06.1999 de BNP Bucsa Radu Gabriel (notar din Sibiu - n.r.) încheiat între pârâţii Baştea Ioan - decedat (moştenitor al lui Nicolae Baştea - n.r.), moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Johannis Carmen Georgeta şi Johannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători", din cauza neclarităţii certificatului de moştenitor al lui Nicolae Baştea. Soţii Iohannis au contestat decizia Tribunalului Braşov la Curtea de Apel Braşov, dar prin decizia din 12 noiembrie 2015, sentinţa dată de Tribunal a fost menţinută.
