În cadrul unei conferințe susținute la Cluj, judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Judecătorilor din România, și-a exprimat punctul de vedere asupra dezbaterilor și evenimentelor din societate care aduc în discuție starea statului de drept și sistemul juridic din țară.
Dana Gîrbovan este de părere că în România s-a creat o falie între două segmente care se confruntă, și că sloganele vehiculate de fiecare parte - lupta împotriva corupției, apărarea justiției, a statului de drept, independența justiției - au reușit să acopere, din păcate, calea unui dialog rațional prin care întreaga societate să fi putut ajunge la o raportare către valorile comune pe care ar trebui să se clădească.
_________________________
"Am ajuns la o împărțire a societății în buni și răi, o împărțire a mediei între cei care îi susțin pe cei buni și cei care îi susțin pe cei răi, o parte a celor care strigă ”apărați justiția!” și o parte a celor care strigă ”suntem abuzați de justiței”. Și toate argumentele se împart între aceste două tabere și nu mai există o cale sau un spațiu între cele două tabere dedicată unui discurs rațional. Pentru că trăim totuși în realitate, În realitate nu avem doar zmei și feți-frumoși pe de o parte și spâni și balauri de cealaltă parte. Realitatea nu este alb sau neagră. Nu toți cei ce spun că sunt buni nu fac greșeli și nu toți cei ce sunt răi nu au niciodată dreptate.
Cred că cea mai mare greșeală pe care o facem este să ne raportăm mereu la tabăra din partea căreia vine un argument, fără să începem să ne chestionăm noi, să vedem dacă argumentul respectiv este sau nu corect, ci doar să-l validăm sau să-l invalidăm din perspectiva persoanei care îl emite.
Președintele României spunea: ”nu mă interesează părerea penalilor”. Am spus ”nu, este greșit”. Fiecare cetățean al acestei țări are dreptul la opinie, are dreptul să critice o instituție și ceea ce ne interesează este dacă are sau nu dreptate pe fond. Nu poți să respingi ceva spunând ”persoana din partea căreia vine argumentul respectiv nu este credibilă”. Pentru că așa am ajuns acum ca între aceste două tabere să nu mai vedem adevărul, să nu mai vedem care este realitatea juridică. Și s-ar putea ca cei care sunt în tabăra ”răilor” și spun că sunt abuzuri să aibă dreptate, la fel cum s-ar putea ca cei care spun că este atacată justiția să nu aibă dreptate sau să aibă dreptate doar parțial. Și să nu mai putem corecta greșelile tocmai pentru că suntem prinși în această luptă, care nu are efecte constructive.”, a spus președintele UNJR, Dana Gîrbovan.
Gârbovan a mai spus că sintagme ca ”independența Justiției” sau ”Statul de drept” au devenit slogane care își pierd esența.
”Foarte mult din spațiul public este invadat de slogane, de cuvinte care și-au pierdut esența, nu mai știm ce înseamnă. Apărăm Statul de drept, apărăm Justiția, toată lumea apără justiția, absolut toate partidele din România apără justiția. Ai ajuns să spui: ”domne, da' nu mai apărați, Lăsați-ne să ne facem treaba, respectați Justiția și vedeți care sunt problemele reale!” Dar nu. Ne-am transformat în slogane: independența Justiției, Statul de drept, democrație. Ce înseamnă de fapt toate aceste lucruri? De aici trebuie pornit când începem să ne formăm opinii despre ceva: Valorile de bază pe care trebuie să se clădească o societate.
Statul de drept înseamnă respectul față de lege. Nici nu se suprapune, nici nu vine în antiteză cu democrația care înseamnă forța poporului și manifestarea lui prin alegeri și prin organele reprezentative. Cele două vin împreună pentru că altfel am avea o dictatură a majorității împotriva minorității printr-o democrație pură. Ori, Statul de drept vine și spune: Indiferent dacă tu ești acum ales trebuie să respecți legea. Ca ș cetățean, ca și instituție, tot ce înseamnă Stat se supune legii. Iar legea înseamnă în primul rând Constituție și apoi legile care vine în urma ei.
Deci atunci când spunem că apărăm Statul de drept, spunem că apărăm libertățile și drepturile fundamentale, spunem că apărăm drepturile celor acuzați și spunem că nimeni nu este mai presus de lege, ceea ce înseamnă că nimeni nu este apărat de răspunderea penală, dar în același timp că fiecare persoană are drepturile pe care constituția și legislația subsecventă i le dă”, a explicat președintele UNJR.
