Iată ce spun magistraţii referitor la această problemă:
„Magistratii i-au cerut, de asemenea, Premierului Ciolos sa-i solicite Ministrului Justitiei Raluca Pruna sa faca public "in mod transparent, complet si exact" ce au facut comisiile anterioare cu privire la aceasta arhiva. Pozitia magistratilor a fost ca “solutionarea problemelor generate de mostenirea SIPA, cu implicatii grave asupra independentei sistemului judiciar, nu poate fi facuta prin ignorarea integrala a tuturor actiunilor desfasurate deja in ultimii zece ani si nici prin legitimarea implicita a actiunilor ilegale ale acestui fost serviciu secret, asa cum doreste actualul ministru al justitiei, Raluca Alexandra Pruna”.
Magistratii au trimis solicitarea Premierului Ciolos dupa ce Ministrul Justitiei Raluca Pruna a afirmat intr-o emisiune televizata in seara zilei de 9 august 2016, printre multe inadvertente, ca scopul acestei hotarari de guvern este si acela ca informatiile “de interes operativ” culese de SIPA sa fie “transferate institutiilor abilitate”. "Intentia Guvernului Romaniei de a transfera legal, inclusiv catre actualele servicii de informatii, aceste informatii «de interes operativ», culese de agentii SIPA prin metode securistice de politie politica si violare a drepturilor omului, este un atac la independenta justitiei si incalca angajamentele luate de Romania inainte de integrarea in Uniunea Europeana", au sustinut magistratii.
Acuzata pentru "modalitatea aroganta in care Ministrul Justitiei Raluca Pruna a aratat ca se raporteaza la cererile legitime ale magistratilor, alegand ironia si luarea in deradere a exercitarii unor drepturi fundamentale", magistratii au aratat ca ministrul Pruna "a dovedit o cunoastere eronata si superficiala a complexei probleme generata de activitatea desfasurata de SIPA si de situatia arhivei sale".
Magistratii au comentat in scrisoare mai multe afirmatii eronate facute de ministrul Pruna in respectiva emisiune, care au mers de la minimalizarea impactului negativ pe care SIPA – condusa de fosti ofiteri de Securitate – l-a avut asupra justitiei post-comuniste din Romania, pana la a afirma ca arhiva acestui serviciu nu a fost inventariata in ultimii zece ani.
SIPA, devenit ulterior Directia Generala de Protectie si Anticoruptie (DGPA), isi are originea in Serviciul Operativ, redenumit Serviciul Independent Operativ, fiind unul dintre primele servicii secrete infiintat in Romania dupa caderea comunismului, in februarie 1990. Creat initial pentru a asigura monitorizarea informativ-operativa a penitenciarelor, SIO a fost transformat in Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie (SIPA) in anul 1997, pentru a fi acuzat ulterior de faptul ca, lipsit de control, acest serviciu spiona judecatori, procurori, avocati, jurnalisti si membri ai societatii civile care pledau pentru respectarea drepturilor omului.
SIPA a fost condus de directori si adjuncti care au fost ofiteri ai fostei Securitati, iar unii dintre ei au fost deconspirati de catre CNSAS ca au facut politie politica. De asemenea, in SIPA au fost angajati zeci de ofiteri de Securitate. Unul dintre directorii SIPA a fost generalul Marian Ureche, care inainte de 1989 a fost colonel de Securitate. In aprilie 2002, postul de radio "Europa Libera" l-a nominalizat pe Marian Ureche printre cei care, inainte de 1989, au spionat statele NATO. Marian Ureche a mai fost acuzat, printre altele, ca s-a ocupat si de urmarirea lui Ioan Petru Culianu.
Dupa caderea regimului comunist, Marian Ureche a fost detasat la Scoala SRI de la Baneasa, unde erau pregatiti viitorii ofiteri SRI. In anul 1993 Ureche a fost coautor al volumului “Serviciile Secrete”, in care era elogiata fosta Securitate, volum care a devenit manual de studiu la Scoala SRI.
Conform relatarilor presei, Marian Ureche a ajung la conducerea SIPA in 2001 in baza recomandarii primite din partea SRI si la propunerea ministrului justitiei Rodica Stanoiu, dovedita la randul ei ca fiind colaborator al Securitatii comuniste. Un adjunct al SIPA a fost generalul Dan Gheorghe, la randul sau fost ofiter de Securitate, care dupa infiintarea SRI a fost numit seful Brigazii antiteroriste din cadrul SRI.
Un alt adjunct al SIPA a fost colonelul Marian Anghel Descultu, trecut in rezerva in 2002, cu gradul de general de presedintele Ion Iliescu. Descultu a fost ofiter la Directia a IV-a a Securitatii Statului si, la randul sau, a fost deconspirat de catre CNSAS ca a facut politie politica.
Un raport de evaluare al Comisiei Europene, din 2004, emis in cadrul procedurilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, retinea ca “SIPA este lipsit de transparenta si responsabilitate si s-a raportat ca a fost implicat in comiterea de abuzuri impotriva drepturilor omului in inchisori si influentarea sistemului judiciar”.
In 2006, Monica Macovei a desfiintat SIPA, redenumit DGPA, pe motiv ca a facut abuzuri, iar Ministerul Justitiei nu avea nevoie de un serviciu secret.
Istoricul Marius Oprea a afirmat ca in SIPA erau angajati ofiterii din nucleul dur al fostei Securitati care “au folosit aceleasi mijloace de compromitere si santaj”.
“Asadar, in contextul in care exista pozitii publice ale Parlamentului, fostilor ministri ai justitiei, istoricilor si Comisiei Europene, pozitii care au relatat despre abuzurile facute de acest serviciu secret, actiunea ministrului Raluca Pruna de a minimaliza rolul negativ pe care acest serviciu l-a avut in istoria post-comunista, in ceea ce priveste justitia, releva o necunoastere grava a problemei pe care si-a propus sa o rezolve”, au sustinut magistratii in scrisoare.
Ministrul Justitiei Raluca Pruna a afirmat, de asemenea, ca "aceasta arhiva nu a fost inventariata". Afirmatia ministrului Pruna este contrazisa de multiplele afirmatii publice din care rezulta ca arhiva a fost cercetata, fotocopiata si inventariata, cel putin in parte.
Istoricul Marius Oprea, care a cercetat arhiva SIPA, a relatat ca exista o categorie de documente din aceasta arhiva “care dupa lege au fost predate Serviciului Roman de Informatii”. Tot Marius Oprea a relatat si ca exista in arhiva o categorie de documente speciale, care contin “informatii compromitatoare la adresa magistratilor si alte lucruri asemanatoare care erau arhivate electronic, dar care au fost distruse”. Acesta a relatat ca s-au gasit urme privind stergerea acestor informatii din computere.
Jurnalista Sabina Fati a citat, intr-un articol din 2007, ca "surse autorizate din apropierea serviciilor de informatii afirma insa ca exista duplicate [ale acelor informatii] in format electronic, iar fostii lucratori ai SIPA le pot folosi in continuare pentru a santaja sau intimida persoane onorabile din mediul magistratilor, dar nu numai".
Referitor la afirmatia doamnei ministru Pruna ca arhiva SIPA "este sigilata din 2006", aceasta este contrazisa de faptul ca mai multi ministri ai justitiei au creat in ultimii zece ani comisii de inventariere si reinventariere a acestei arhive.
De exemplu, comisia initiata de ministrul Tudor Chiuariu a fost numita dupa ce, odata cu plecarea Monicai Macovei de la Ministerul Justitiei, in spatiul public s-a vehiculat informatia ca in timpul mandatului acesteia au fost sustrase documente din aceasta arhiva.
De altfel, "activitatea comisiei numita de ministrul Monica Macovei a ramas neclarificata pana in prezent, declaratiile domniei sale asupra subiectului continand inadvertente ingrijoratoare", au sustinut magistratii in scrisoare.
Despre o comisie de inventariere a arhivei SIPA, care si-a intins activitatea pe parcursul a doi ani, a vorbit si Ministrul Justitiei Catalin Predoiu. Acesta a sustinut ca ca din cauza modului intempestiv in care Monica Macovei a desfiintat DGPA problema acestei arhive a ramas nerezolvata.
"In fapt, in arhiva au intrat, in principiu de fiecare data, apropiati ai ministrilor, de regula consilieri, alaturi de cativa functionari din minister, de unde si lipsa de incredere in proces", a spus atunci ministrul Catalin Predoiu.
De asemenea, ministra Pruna a afirmat in respectiva emisiune ca propunerea UNJR din februarie 2016 de a distruge aceasta arhiva nu are "temei legal".
Magistratii au aratat ca propunerea de distrugere a acestei arhive a fost facuta atat de catre fosti ministri ai justitiei, cat si de catre o comisie a CSM, pornind tocmai de la faptul ca informatiile culese de acest serviciu secret s-a facut fara o baza legala si prin incalcarea drepturilor omului.
"Evident, atunci cand ne referim la distrugerea acestei arhive nu vizam dosarele si cartile de munca ale fostilor angajati SIPA, ci la informatiile «de interes operativ» obtinute de acest serviciu cu incalcarea normelor legale şi a drepturilor omului", au spus magistratii in scrisoare.
Referitor la initierea acestui demers de ministrul Raluca Pruna, magistratii au aratat ca "decizia rezolvarii situatiei arhivei SIPA implica inclusiv o asumare politica si este de neacceptat ca un ministru al justitiei in tranzitie sa deschida din nou aceasta arhiva, dupa care sa paraseasca fotoliu de ministru inainte de a da socoteala pentru modul in care aceasta operatiune a decurs si a fost finalizata".
"Intentia Ministrului Justitiei Raluca Pruna de a transfera altor institutii aceste informatii «de interes operativ», dupa cum bine spune ca si-a ales cuvintele, legitimeaza activitatea ilegala si abuziva a acestui fost serviciu secret ce a folosit metode securiste de politie politica pentru a culege informatii prin incalcarea drepturilor omului", au spus magistratiii.
"Aceasta hotarare de guvern va permite practic ca, dupa zece ani, institutii ale statului sa foloseasca informatiile adunate in mod abuziv si ilegal de SIPA, serviciu secret desfiintat in urma negocierilor purtate de Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana. A folosi acum acele informatii inseamna a desconsidera flagrant toate obligatiile pe care Romania si le-a asumat in perioada de preaderare si pe care e datoare sa le respecte in prezent in calitate de membru al Uniunii Europene", au mai sustinut magistratii.
Din acest motiv, "inainte de a vorbi despre ce e de facut cu aceasta arhiva, este important sa cunoastem ce s-a intamplat de zece ani cu ea”, si-au concluzionat magistratii scrisoarea catre Premierul Ciolos. "Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) sustine ca, inainte de a demara orice alta masura referitoare la arhiva Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie (fosta SIPA), se impune prezentarea unui raport complet de catre Ministerul Justitiei, care sa evidentieze concluziile si responsabilitatile tuturor comisiilor care au functionat anterior pentru a cerceta si inventaria aceasta arhiva", a spus judecator Gabriela Baltag, presedinta asociatiei.
"AMR solicita un raport amanuntit din partea Ministerului Justitiei despre cele identificate pana in prezent cu aceasta arhiva, pentru a intelege utilitatea initiativei de fata, dar mai ales pentru a avea garantia ca aceasta «cutie a Pandorei», redeschisa periodic, nu urmareste, in realitate, alte tinte", a mai spus judecatoarea Baltag. Pozitia Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR) este ca rezolvarea problemei arhivei SIPA, care treneaza de zece ani, trebuie sa inceapa prin lamurirea completa a intregii sale istorii.
"Ministerul Justitiei, ca institutie, are obligatia de a prezenta cetatenilor un raport exact privind fiecare operatiune ce a vizat aceasta arhiva pe parcursul ultimilor ani. Vorbim totusi de arhiva unui serviciu secret post-comunist, condus de fosti securisti, despre care exista acuzatii ca a facut politie politica, a fost lipsit de transparenta si a incalcat drepturile omului. Declaratia ministrului Raluca Pruna potrivit careia in 2016 informatiile stranse ilegal de acest serviciu secret pot avea «interes operativ» reflecta o desconsiderare flagranta a principiilor democratice si un pericol pentru independenta justitiei si a statului de drept in Romania. Chiar si numai in baza acestei declaratii a ministrului Pruna, acest proiect de hotarare de guvern trebuie retras de indata", a spus judecator Dana Girbovan, presedinte UNJR.
