Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a rostit joi, la ceremonia de la Ateneu, pentru a marca preluarea oficială a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, un discurs în limba română din care nu au lipsit referirile la Mircea Eliade, la muzica lui George Enescu, la Nichita Stănescu, la Tristan Tzara, la Eugen Ionescu şi Andrei Pleşu, la performanţele sportivilor români, dar şi la prima sa maşină, o Dacia.
Apelul său adresat tuturor românilor a făcut referire și la Helmuth Duckadam. Un mesaj pentru români, care sunt îndemnați să apere fundamentele civilizației politice, cu aceeași hotărâre cu care Duckadam a apărat cele patru penalty-uri la rând la finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din 1986.
Prezentăm integral discursul lui Donald Tusk, aplaudat îndelung de cei din sală, și transmis de agenția de presă News.ro:
"Sunt foarte mândru şi fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene.
Sunt convins că, în aceste şase luni, veţi interpreta cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română.
Sunt sigur că preşedinţia dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească şi de europeană ca muzica lui George Enescu. Şi nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.
O spun pentru că ştiu cât de rezistentă şi de creativă este naţiunea română.
Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit şi că veţi face tot ce vă stă în putinţă pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.
Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului: Omul sfinţeşte locul.
Am încredere, de asemenea, că veţi acorda importanţa necesară respectării regulilor.
În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor şi ataşamentul faţă de principii vor juca un rol esenţial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:
Se apropie viitorul, se aude, se vede
Gândurile pe care le trimit spre el
se-ntorc mai repede ca altădată.
Şi-mi trec scântei şuierând în viteză
prin suflet, vestindu-l întruna.
În mare măsură, depinde acum de România dacă şi în ce fel Europa va depăşi provocările viitorului.
Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever.
La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepţia noastră comună în privinţa viitorului Europei.
Celor care îşi imaginează că în Uniunea Europeană e un semn de putere să acţionezi în afara regulilor convenite şi să găseşti scurtături , le spun că se înşală. Este un semn de slăbiciune.
Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea şi drepturile noastre, le spun: continuaţi lupta! Nu uitaţi că provocări vor exista întotdeauna şi că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric.
Şi amintiţi-vă şi de aceste vorbe ale lui Andrei Pleşu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.
România are puterea de a fascina şi de a încânta.
În familia mea, prima maşină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce şi el o Dacie Duster.
Totuşi, mai mult decât maşinile româneşti mă fascinează intelectualii şi sportivii români.
Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele.
La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume.
Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci şi şase (1986), când Steaua Bucureşti a învins Barcelona.
Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii, să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, şi mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”
Ceremonia de marcare a preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România are loc joi seară, la Ateneul Român, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, președintelui Consiliului European, Donald Tusk, preşedintelui României, Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache şi premierului Viorica Dăncilă.
UPDATE
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat joi, la Ateneul Român, că rămâne fidel credinţei sale că România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen.
"Pledam în 2014 că România trebuie să facă parte din Schengen. Rămân fidel acestei promisiuni", a spus înaltul oficial european.
El a vorbit de "drumul dificil şi deseori exigent" al ţării noastre şi a apreciat faptul că România şi-a păstrat cultura şi în perioada comunistă.
Juncker a vorbit, de asemenea, despre provocările ce privesc statul de drept. "Uniunea Europeană este formată din compromisuri, dar când vorbim de statul de drept şi de lupta anticorupţie, nu există niciun compromis posibil", a punctat el.
Totodată, preşedintele Comisiei Europene a mărturisit că se bazează pe "energia şi unitatea naţiunii române" în ceea ce priveşte preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
UPDATE
Ceremonia de la Ateneu ce inaugurează oficial Preşedinţia română a Consiliului UE s-a încheiat cu un concert, printre lucrările cuprinse în program numărându-se "Odă bucuriei" de Ludwig van Beethoven - imnul oficial al Uniunii Europene.
Programul a inclus şi Rapsodia nr. 1 în La major, Op. 11 de George Enescu.
Concertul inaugural a fost susţinut de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state membre UE, dar şi de artişti români recunoscuţi internaţional precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael Konig, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii "George Enescu", coordonat de Ion Iosif Prunner. Dirijorul concertului a fost Ion Marin.
În prima parte a evenimentului a fost proiectat un montaj de imagini din România, iar în timpul concertului inaugural, pe monitoarele amplasate lângă scenă a fost proiectat logo-ul Preşedinţiei române a Consiliul Uniunii Europene.
