În recomandarea adoptată astăzi, membrii CNA spun că reclamele sunt tot programe audio-vizuale şi îşi manifestă îngrijorarea faţă de impactul acestor greşeli asupra copiilor, din cauza caracterului repetitiv al difuzării clipurilor publicitare.
"Difuzarea de comunicări comerciale audiovizuale cu greşeli de ortografie, ortoepie, punctuaţie şi morfologie a limbii române ar putea exercita un puternic impact negativ asupra publicului, în special asupra minorilor, prin caracterul repetitiv al difuzării", se arată în textzul recomandării adoptate azi de CNA. Decizia de a face recomandarea privind greşelile de lim ba română din reclame a fost luată în urma unei reclamaţii primite de la un telespectator, nemulţumit de stâlcirea limbii române într-o reclamă la Selgros: "pentru profesionişti şi amatori de bunătăţuri".
Monitorizările realizate de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” şi publicate pe site-ul CNA arată greşeli de folosire a limbii române se fac nu numai în reclamele difuzate de posturile de televiziune şi de radio, ci şi în emisiunile acestora.
Printre acestea se numără rostirea greşită a numeralelor, folosirea greşită a unor verbe - "vroiam, vroia, vroiau", în loc de "voiam, voia, voiau; folosirea verbului "a trebui cu formele "trebuiește și trebuiesc", în loc de folosirea formei unice "trebuie"-, forme greșite ale adjectivelor - "ultimile" loc de "ultimele", sau forme greşite ale substantivelor, cum ar fi "primului ministru”, în loc de "prim-ministrului" sau greşeli de folosirea a prepoziţiei. În acest ultim caz, una dintre cele mai frecvente greşeli este atunci când se doreşte evitarea unei cacofonii, recurgându-se la formula "ca şi".
La toate acestea se adaugă foarte multe dezacorduri, de la cel între subiect şi predicat până la dezacordul pronumelor cum ar fi „pe moderatorul unuia dintre emisiunile” în loc de "pe moderatorul uneia dintre emisiunile...".
