Cazul interlopului Palesică deschide însă „Cutia Pandorei“ în ceea ce priveşte supremaţia clanurilor interlope în fiecare judeţ, clanuri ce ajung din ce în ce mai greu controlabile de către oamenii legii. Cazul lui nu este singular, iar clanurile mafiote care sfidează legea după bunul plac există cu vârf şi îndesat pe meleagurile noastre. De ce oare România este ţara în care interlopii, violatorii sau criminalii nu sunt consideraţi, în unele speţe, pericole publice şi se cere cercetarea lor în libertate? De ce nu există o „cruciadă“ adevărată împotriva interlopilor?
Prostituţie, cămătărie, trafic de carne vie, taxă de protecţie, droguri - cam asta este trecut în "CV-ul" oricărui interlop care se respectă. Iar România nu duce lipsă de astfel de persoane care sfidează legea şi terorizează cetăţenii acestei ţări. De câte ori nu au apărut în presă cazuri grave despre „reglări de conturi" între interlopi, „războiae“ care se duc cu furci, topoare, săbii şi pistoale între membrii clanurilor rivale. În Bucureşti există mai bine de zece grupări de acest gen care controlează diferite zone din oraş. Scandalurile provocate de membrii lor au proporţii mari şi de multe ori implică arme. Clanurile cunoscute în Capitală se ocupă cu ilegalităţi de toate felurile, de la cămătărie şi taxe de protecţie, până la trafic de carne vie, răpiri şi crime.
Interlopul Sorin Palesică a rămas după gratii
În Bucureşti încă mai sunt membrii ai clanurilor dezorganizate de poliţie. Gemenii, Sadoveanu, Duduienii, Caranii, Chira, Pietroi, Sportivii, Benga, Gruia, ori Ştioacă sunt doar câteva nume de grupări care îşi împart Capitala în funcţie de zonele de influenţă. Aici este cea mai mare divesitate de infracţiuni. Membrii reţelelor interlope se ocupă de cămătărie, furturi de maşini de lux, spargeri de locuinţe, violuri, tâlhării, până la simple furturi din buzunare.
CITIŢI ŞI: VIDEO. IMAGINI ŞOCANTE.Salvamontistă desfigurată cu bătaia într-un bar din Straja. Cine este AGRESORUL amendat, iniţial, doar cu 1000 de lei
CLANUL CĂMĂTARILOR VERSUS CLANUL SPORTIVILOR. Frații Ion Balint zis "Nuțu Cămătaru" și Vasile Balint zis "Sile Cămătaru" au fost condamnați astăzi de Curtea de Apel București la cinci ani și cinci luni închisoare, respectiv șapte ani închisoare, într-un dosar în care au fost trimiși în judecată de DIICOT pentru infracțiuni de violență. De asemenea, Radu Cristian Roșca zis "Roșca" a primit 12 ani închisoare, iar Eugen Preda a fost condamnat la 12 ani și 9 luni, în urma contopirii pedepselor primite în alte dosare. Cei doi sunt liderii clanului "Sportivilor"Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. De asemenea, Radu Cristian Roșca zis "Roșca" a primit 12 ani închisoare, iar Eugen Preda a fost condamnat la 12 ani și 9 luni, în urma contopirii pedepselor primite în alte dosare. Cei doi sunt liderii clanului "Sportivilor".
CITIŢI ŞI: Condamnări noi pentru ETERNII RIVALI: „gruparea“ Sportivilor versus fraţii Cămătaru
DE CE SUNT ACUZAŢI CEI MAI TEMUŢI INTERLOPI
Frații Ion Balint zis "Nuțu Cămătaru" și Vasile Balint zis "Sile Cămătaru", precum și liderul clanului "Sportivilor", Radu Cristian Roșca zis "Roșca", au fost trimiși în judecată în iulie 2013, alături de alți 51 de interlopi, pentru săvârșirea de infracțiuni de violență. Procurorii DIICOT au destructurat la acea vreme două dintre cele mai importante grupări infracționale constituite pe raza municipiului București și a județului Ilfov. Grupările infracționale organizate, cunoscute sub denumirile "Cămătarii" și "Sportivii", erau specializate în săvârșirea de infracțiuni de violență — șantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat și omor deosebit de grav, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uz de armă letală fără drept.
NUŢU CĂMĂTARU A PLECAT PE CAL DE LA JILAVA
Pe 9 iunie 2010, Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, a ieşit din Penitenciarul Jilava. La poarta închisorii, acesta a plecat încălecând pe unul din cei trei cai preferaţi cu care l-au aşteptat fiul său şi alţi apropiaţi. Imediat după ce a ieşit pe poarta penitenciarului, Nuţu Cămătaru a mers la calul pe care l-au adus fiul şi apropiaţii acestuia. În momentul în care a vrut să încalece, calul s-a speriat, iar Nuţu Cămătaru s-a dezechilibrat uşor. Apoi, ajutat de angajatul care se ocupa de cei trei cai, Nuţu Cămătaru a încălecat şi a plecat, însoţit de fiul său, aflat pe un alt cal.
Apropiaţii lui Nuţu Cămătaru au adus în cinstea evenimentului mai mulţi porumbei, pe care i-au eliberat când a ieşit acesta din penitenciar. Nuţu Cămătaru nu a vorbit cu nimeni, nici măcar cu apropiaţii care îl aşteptau la poarta penitenciarului. Ion Balint, fiul său şi angajatul care se ocupa de cei trei cai au plecat călare, urmaţi de o coloană de jurnalişti. Nuţu Cămătaru a stat şase ani în închisoare, pentru fapte cu violenţă şi crimă organizată. Fratele acestuia, Sile Cămătaru a fost eliberat pe 19 decembrie, 2011, cu şase ani şi jumătate înainte de termen, pentru „bună purtare“.
CLANUL GEMENILOR. Aceştia au devenit "vedete" mioritice după ce le-a făcut cu ochiul limuzina europarlamentarului-deputat Gigi Becali. Aceştia s-au specializat în furturi de maşini, furturi din locuinţe.
CLANUL LUPTĂTORILOR îşi au supremaţia în Drumul Taberei, Militari şi Crângaşi. Aşadar nu prin vorbă bună cer taxă de protecţie oamenilor, pun taxe aberante pe locurile de veci şi se ocupă cu recuperările. Eugen Preda (numele luptătorului este implicat şi în furtul de arme de la Ciorogârla) este bătăuşul principal, un fel de "antrenor" al Luptătorilor.
CLANUL DUDUIENILOR „se bucură“ de Pantelimon. Astfel că la fiecare colţ de stradă "vânzătorii de fetiţe" au clienţii lor fideli care apelează cu încredere la serviciile Clanului. Aceştia au fost luaţi în vizor de Poliţie pentru proxenetism şi trafic de droguri.
BOTOŞANI. Ion Clămparu a fost extrădat din Spania în aprilie 2015. Cel mai temut proxenet a fost condamnat, în 2012, la 30 de ani de închisoare, de o instanță din Madrid. Infractorul român, originar din județul Botoșani, are de plătit victimelor sale despăgubiri de 40.000 de euro. Sute de tinere au fost terorizate de Ioan Clămparu și de locoteneții acestuia. Imagini înfiorătoare au ajuns la presa străină, cu tinere care nu vroiau să i se supună proxenetului și care erau chinuite în cel mai crud mod posibil. Pe lângă cei 30 de ani de închisoare la care a fost condamnat de judecătorii spanioli, Clămparu mai are o condamnare în Romania, pentru fapte similare, de 13 ani. În plus, „Papa”, „Cap de porc”, sau „Ion de la Madrid”, cum mai este cunoscut, va trebui să platească trei martori cu identitate protejată cu 12.020 de euro, în timp ce un altul, minor, va primi 30.506 euro. Ioan Clamparu, care a fost căutat timp de opt ani de polițiștii români, a fost prins în Spania, în luna septembrie 2011. Ion Clămparu a fost “liderul uneia dintre cele mai periculoase reţele de crimă organizată pe relaţi cu Spania”. Grupările din România Grupul condus de interlopul din Botoşani este specializat în traficul de femei (obligate apoi să se prostitueze) şi acţionează în județele Neamţ, Sibiu şi Prahova.
MAFIOŢII DE LA NEAMŢ ŞI IAŞI. E imposibil să nu vă sună cunoscut numele de Mararu, celebrul clan interlop din Neamţ sau clanul Cordunenilor, condus de fraţii Costel şi Gheorghe, foşti campioni europeni de juniori la lupte libere. Membrii grupării Cordunenilor se ocupă de bătăi în plină stradă, intimidare, lupte armate, trafic de droguri şi de persoane, tâlhării, şantaj, înşelăciune şi spălare de bani. Cei doi fraţi au organizat o reţea de prostituţie locală şi una de hoţi care a fost extinsă în 34 de ţări din Europa.
FOTO: ETERNA RIVALITATE DINTRE FRAŢII MARARU ŞI PUIU MIRONESCU
De cealaltă parte, nu se poate să nu fi auzit de eterna rivalitate dintre Fraţii Mararau şi Puiu Mironescu, cel din urmă condamnat zilele trecute la 15 ani de închisoare, deoarece interlopul din Piatra Neamţ care a plătit două persoane să pună o bombă sub maşina rivalului său Bogdan Mararu. Și rivalii acestuia au primit condamnări la închisoare, însă în primă instanță. Fraţii Mararu au primit 12 şi 15 ani de închisoare pentru că l-au angajat pe Vitalie Proca să îl asasineze pe Mironescu. Vitalie Proca a fost condamnat luna trecută la 12 ani și șase luni de închisoare, decizia instanței nefiind definitivă. El rămâne în arest, acolo unde a stat în ultimii doi ani.
INTERLOPUL ŢÂŢĂ ŞI PRIMA „ACADEMIE A INFRACTORILOR ROMÂNI“
Jafuri în 60 de secunde, crime comise în stil mafiot, răfuieli și răzbunări pe măsură. Interlopul Adrian Botez, zis Țâță (foto), a ajuns în atenția anchetatorilor în 2007, atunci când își purta războaiele cu diverse clanuri rivale din Piatre Neamț. Deși momentan este închis la Penitenciarul Iași pentru tentativă de asasinat împotriva lui Puiu Mironescu, interlopul Botez a ridicat - cu reguli, coduri și regulamente clare- ,,Academia Infractorilor Români", iar oamenii săi pe care îi ghidona de după gratii au dat spargeri în valoare de 10 milioane de euro în magazine de lux din Europa.
Astfel, în urma descinderilor DIICOT de joi, procurorii au dispus vineri reținerea a 14 membri ai grupării ,,Academia Infractorilor Români’’, iar in cazul altor trei persoane anchetatorii au dispus cercetarea lor sub control judiciar. Împotriva liderului grupării, Adrian Botez, zis "Țâță"’, s-a pus in mișcare acțiunea penală, acesta fiind deja condamnat și aflat în penitenciar pentru că a încercat să-l asasineze pe Dumitru Mironescu. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată.
Pe 17 ianuarie 2015, Interlopul Adrian Marin Botez - căutat timp de şase luni după ce a primit o condamnare de 10 ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu- a fost prins în Cluj-Napoca și încarcerat în Penitenciarul Rahova. Maşina în care se afla Adrian Botez a fost blocată în trafic de poliţişti. Potrivit unor surse sdin Poliție, Botez ar fi locuit în Cluj-Napoca, într-o vilă închiriată prin intermediul unor persoane.
TUDOREL BUTOI: „ajunge ca ciordeala din buzunare, starea de beţie în care făptuitorul iese şi vomită pe străzi devin nişte chestiuni pentru pe care ar trebui să nu te superi, ceea ce este sfidător“
Psihologul criminalist, Tudorel Butoi, a explicat- după ultimul incident petrecut la Straja- pentru site-ul mariustuca.ro de ce în ţara noastră clanurile interlope ajung să facă legea, fără ca, la un moment dat, ele sa mai deranjeze sau fără să fie controlate. „În statele bolnave care nu-şi găsesc ţinta şi în care se contestă norme de valori în care nemunca, duplicitatea, ticăloşia caracterială se întind ca o pată de ulei se constată o cvazi-toleranţă între infracţionalitatea mică- aşa zisă mică- acţiunile poliţiei şi a instituţiilor. În această cvazi-toleranţă ajunge ca ciordeala din buzunare, de portofel, un capac doua-trei date după ceafă, starea de beţie în care făptuitorul iese şi vomită pe străzi devin nişte chestiuni pentru pe care ar trebui să nu te superi, ceea ce este sfidător. Comuniştii ăştia pe care îi anatemizăm au fost capabili să inventeze Decretul 153 care era un decret, dincolo de speculaţiile politice- îngrozitoare care s-au făcut prin el- era un decret de asanare morală. Ai dat o palmă, ai înjurat ţi-ai luat şase luni de închisoare. Darămite noi în Statul de Drept unde avem volori extraordinare, valori menite să ne ducă spre ţinte superioare,nu suntem capabili acest lucru să-l facem. Deci, nu există legi în acest domeniu“, explică cunoscutul criminalist.
CITIŢI ŞI: DILEMA POLIŢISTULUI ROMÂN: a trage sau a nu trage? În 2015, oamenii în uniformă au folosit armamentul în 62 de situaţii
PSIHOLOG-CRIMINALIST: „dă-i poliţistului o serie de iniţiative prin care el să se poate mişca, singur...“
Acesta susţine însăp că trăim într-o ţară în care competenţele poliţistului de stradă care identifică aceste lucruri sunt extrem de reduse. Tudorel Butoi vorbeşte despre înfiinţarea unei noi instituţii: CUSTODIA POLIŢIENEASCĂ. „Dă-i posibilitatea intervenţiei, obligă-l să imobilizeze, să anihileze fizic, să conducă la secţie şi să-şi facă treaba, introducându-se o instituţie de care tot vorbesc eu de atâta vreme custodia poliţieneasca, deci nu arest: te iau în custodie 24 de ore după ce te-am imobilizat, te-am dominat fizic, ţi-am anihiliat orice reacţie şi te iau în custodie la mine la poliţie. Eu, poliţist, pot să te caut în baza de date, să văd cine eşti, să-ţi verific actele. Până nu se vor face aceste lucruri nu se va rezolva cu infracţionalitatea stradală. Sunt chestii birocratice, hai la procuror, hai cu procurorul la instanţă, instanţa care trebuie să-mi aprobe arestul, deci birocratizări excesive. Dă-i poliţistului o serie de iniţiative prin care el să se poate mişca, singur, independent să aplice ce a învăţat. Toţi sunt absolvenţi de drept, toţi au pregătire fizică şi stau şi vegetează câtă vreme legile nu-i protejează şi nu le dă suport de acţiune imediată“, concluzionează Butoi.