În 1885 se năștea la Didești, Prahova, o fetiță care în scurt timp va fi devenit un simbol al Bucureștilor de odinioară. O chema Maria Mihăescu și era fată de spălătoreasă. Dar, precum într-o poveste de Hugo sau Dumas, la o vârstă total nepotrivită, circa 15 ani, spune-se, frumoasa Maria se mută în capitală își începe cariera de curtezană, sub numele de scenă de ”Mița”.
Dar nu asupra laturii profesionale a Miței ne vom concentra acum, ci asupra faptului că e posibil să fi fost prima femeie care a adus emanciparea suratelor ei pe meleaguri românești. Mița era o demimondenă de mare succes și și-a câștigat porecla de ”Mița biciclista” (cu care a rămas, iată, în istorie) pentru că pedala de zor prin tot Bucureștiul, ”ca să-mi mențin silueta, monșer”, cum chiar ea motiva bărbaților care o sorbeau din priviri pe la Capșa. Acum o femeie pe bicicletă poate nu vă pare mare lucru, dar imediat după primul război mondial era considerat total nepotrivit ca o doamnă să pedaleze. Miței nu-i păsa, însă.
Așa cum nu i-a păsat prea tare nici de amantul putred de bogat care, amorezat până peste poate, i-a făcut cadou o casă pe care astăzi o găsiți în orice broșură drept ”Casa Miței Biciclista”. Situată în Piața Amzei nr. 3 și proiectată de arhitectul N.C. Mihăiescu reprezintă și astăzi nu doar o capodoperă arhitecturală a Bucureștilor, ci și o amintire a fetei cu mașină coupe și bicicletă care a frânt inimile multor bărbați celebri, între care regele Ferdinand, Octavian Goga și chiar regele Portugaliei.
Material realizat în cadrul „București-Centenar”- Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic