Aşa s-a întâmplat şi în judeţul Suceava, acolo unde Consiliul Judeţean s-a chinuit vreme de un deceniu să construiască un depozit pentru deşeurile colectate din localităţile aflate în zona montană. Numai că ideea s-a dovedit nu doar cât se poate de proastă, groapa fiind amplasată fix în vârful muntelui, în Pasul Mestecăniş, la doi paşi de drumul european pe care se circulă de la Câmpulung Moldovenesc spre Vatra Dornei.
Când s-au început lucrurile, multă lume s-a gândit că în Bucovina va exista o nouă staţiune dedicată sporturilor de iarnă, că vreun politician a pus mâna pe o bucată de teren şi face un resort de lux. Amplasarea este senzaţională şi oferă un peisaj ameţitor. Doar că în locul unei investiţii în domeniului turismului, Consiliului Judeţean Suceava a găsit că e mai bine să construiască o groapă de gunoi fix în vârful muntelui. Evident, a urmat un întreg scandal, generat de organizaţiile de mediu. Lucrarea a mers înainte, banii, de ordinul milioanelor de euro, s-au cheltuit, iar acum, când proiectul este finalizat în proporţie de 95%, s-a stabilit de către Curtea de Apel Cluj că tot proiectul din Pasul Mestecăniş s-a derulat ilegal. Hotărârea este definitivă.
Cel care a luptat pentru că în inima Bucovinei, în vârful muntelui, să nu apară o groapă de gunoi se numeşte Aristide Maxim, un crescător de albine de pe Valea Putnei. „Sunt conştient că beneficiarul, Consiliul Judeţean Suceava, poate fi pus în situaţia de a returna banii luaţi de la Uniunea Europeană. Nu mă bucură deloc acest lucru, dar şi-au creat această problema singuri, când ne-au tratat ca pe nişte nimicuri şi nu au respectat legislaţia. Ne doare că s-au cheltuit bani, dar vrem să fie o lecţie pentru întreaga Românie”, a declarat Aristide Maxim, potrivit ziarului Monitorul de Suceava.
„Primul semnal de alarmă l-am tras după ce am aflat că autorităţile sucevene au trimis la Bucureşti documentele din care rezultă că populaţia a fost consultată vizavi de acest proiect. Documentele au fost trimise la Bucureşti pe 15 martie 2007, iar şedinţa de informare s-a realizat două săptămâni mai târziu. Curat murdar se poate spune. Cum se întâmplă doar în România, trei ani mai târziu s-a anulat HCL din 2007, iar prin HCL nr. 64 din 9 august 2010, într-o şedinţa secretă ţinută la Primăria Pojorâta, a fost acordată Consiliului Judeţean Suceava o suprafaţă mai mare de teren decât cea atribuită iniţial. Fireşte, totul fără respectarea condiţiilor legale, lucru demonstrat acum de judecătorii de la Cluj”, susţine Maxim pentru aceeaşi publicaţie.
