Amsabasa SUA în România a transmis un mesaj puternic prin vocea secretarului Marco Rubio: ”Valorile care ne leagă de Europa sunt libertatea de exprimare și democrația”. Acest mesaj vine cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale, în campanie electorală, în contextul unor tensiuni sociale la cote înalte generate de anularea alegerilor din noiembrie 2024 fără a prezenta dovezile reale care au dus la aceste acțiuni și într-o perioadă în care cenzura a reapărut în România prin blocarea presei și a jurnaliștilor în a-și desfășura activitatea.
„Libertatea de exprimare și democrația sunt valorile care leagă Statele Unite de partenerii și aliații noștri europeni.” — @SecRubio pic.twitter.com/kfpoDkFxqs
— U.S. Embassy Bucharest (@AmbasadaSUA) April 26, 2025
În ultimele luni, România s-a confruntat cu o serie de provocări care au ridicat semne de întrebare cu privire la sănătatea democrației și la respectarea libertății de exprimare, valori fundamentale care stau la baza oricărei societăți democratice moderne, inclusiv a Statelor Unite ale Americii. Aceste valori, consacrate în Primul Amendament al Constituției SUA, care garantează libertatea de exprimare și a presei, sunt considerate piloni esențiali ai democrației. În România, însă, o serie de acțiuni legislative, decizii judiciare și politici guvernamentale recente au fost percepute ca tentative de limitare a acestor drepturi fundamentale, generând îngrijorări atât pe plan intern, cât și internațional.
Cenzura impusă unor jurnaliști, dar și presei precum și a platformelor de socializare a devenit un punct culminant în România, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din 2024 și al pregătirilor pentru scrutinul din 2025. Un raport din 2023 al ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică și Centrul de Resurse pentru Participare Publică a descris anul 2022 ca fiind „un an prost pentru democrație” în România, subliniind încercările guvernanților de a limita vocile critice din presă, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale prin inițiative legislative și practici de intimidare. Aceste tendințe s-au accentuat în 2024 și 2025, odată cu adoptarea unor măsuri care au vizat controlul conținutului online și al discursului public.
Un exemplu concret este Ordonanța de Urgență (OUG) anunțată în ianuarie 2025, care modifică regimul rețelelor sociale, permițând statului să solicite platformelor precum Facebook, TikTok sau X să elimine postările considerate a manipula alegătorii. Această măsură a stârnit critici din partea jurnaliștilor și a ONG-urilor, care au avertizat că prevederile sunt interpretabile și pot duce la abuzuri, inclusiv amendarea cetățenilor obișnuiți pentru postări pe rețelele sociale. Deși autoritățile au susținut că măsura vizează doar actorii politici, lipsa unui ghid clar de aplicare a ridicat temeri privind o posibilă cenzură generalizată.
În luna martie, CNA a decis să cenzure o opinie personală a jurnalistului Marius Tucă precinzând că un ziarist nu poate să critice o instituție a statului, iar vicepreședintelui organismului care reglementează spațiul audiovizual din România a subliniat că un angajat la o vulcanizare poate să-și exprime un punct de vedere în spațiul public, nu un jurnalist. După această intervenție directă și brutală de a cenzura presa din țară, au urmat o serie de alți jurnaliști ”pedepsiți” pentru că și-au permis să nu urmeze linia impusă de autorități: Ion Cristoiu, Robert Turcescu, iar amenzile au curs pentru televiziunile care au prezentat evenimentele ultimelor luni într-o lumină nefavorabilă sistemului. Mai mult, în aprilie 2025, Biroul Electoral Central (BEC) a fost acuzat că a reinstaurat cenzura oficială după 35 de ani, prin emiterea a 166 de decizii care au cerut platformelor sociale să elimine postările unor persoane, inclusiv figuri publice neafiliate politic. Aceste decizii, bazate pe o interpretare controversată a legislației europene și naționale, au fost criticate pentru că încalcă libertatea de exprimare, fundamentul unei societăți democratice.
Politicienii și instituțiile judiciare din România au jucat un rol semnificativ în ceea ce mulți percep ca o erodare a democrației. În 2024, alegerile prezidențiale au fost marcate de controverse majore, culminând cu anularea scrutinului din noiembrie, o decizie fără precedent care a alimentat percepția unei crize democratice. Coaliția PSD-PNL, aflată la guvernare, a fost acuzată că a exercitat presiuni asupra societății, inclusiv prin limitarea dezbaterii publice și controlul presei.
În ceea ce privește justiția, influența politicului asupra sistemului judiciar a fost un subiect recurent de îngrijorare. Numirea unor membri în funcții cheie fără respectarea standardelor de integritate și ingerința serviciilor secrete în spațiul public au contribuit la percepția unei justiții controlate politic. În plus, deciziile BEC din 2025, care au impus cenzura pe rețelele sociale, au fost luate de un organism compus din judecători, membri ai Autorității Electorale Permanente și reprezentanți ai partidelor, ceea ce ridică întrebări privind independența acestuia.
Acțiunile descrise mai sus au fost interpretate de mulți ca o suspendare de facto a democrației în România. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, cenzura presei și a rețelelor sociale, precum și lipsa transparenței în procesul decizional au creat o atmosferă de neîncredere în instituțiile statului. Aceste practici contrastează puternic cu valorile fundamentale ale SUA, unde libertatea de exprimare și a presei sunt sacrosancte.
În SUA, Primul Amendament protejează dreptul cetățenilor de a critica guvernul și de a exprima opinii politice fără teamă de represalii. În discursul său din noiembrie 2024, fostul președinte Donald Trump a subliniat importanța libertății de exprimare, declarând: „Dacă nu avem libertate de exprimare, nu avem o țară liberă!”. Această viziune reflectă convingerea că o democrație funcțională depinde de un spațiu public în care toate opiniile pot fi exprimate liber, fără intervenția statului.
În contrast, în România, cenzura impusă de BEC și măsurile guvernamentale au fost comparate cu practicile regimurilor autoritare, care folosesc controlul informației pentru a manipula opinia publică și a consolida puterea. Președintele Comisiei Federale pentru Comunicații din SUA, Brendan Carr, a criticat în martie 2025 Legea Uniunii Europene privind Serviciile Digitale (DSA), avertizând că astfel de reglementări pot duce la o cenzură incompatibilă cu tradiția libertății de exprimare. Aceste critici sunt relevante și pentru România, care, ca stat membru UE, aplică reglementări similare ce pot fi folosite pentru a justifica restricții asupra discursului public.
România se află într-un moment critic pentru democrația sa. Cenzura presei și a platformelor de socializare, combinată cu acțiunile politicienilor și ale justiției care limitează transparența și libertatea de exprimare, amenință să erodeze valorile democratice fundamentale. În timp ce Statele Unite promovează libertatea de exprimare ca un drept inalienabil, România pare să se îndrepte într-o direcție opusă, în care controlul statului asupra informației devine tot mai accentuat.
Pentru a redresa această situație, este esențial ca societatea civilă, presa independentă și cetățenii să continue să apere libertatea de exprimare și să ceară responsabilitate din partea autorităților. Doar printr-un angajament ferm față de transparență, pluralism și respectarea drepturilor fundamentale poate România să-și consolideze democrația și să se alinieze valorilor care definesc națiunile libere, precum SUA. În caz contrar, riscul unei derive autoritare rămâne o amenințare reală.
