Torționarul Alexandru Vișinescu a murit luni, la 93 de ani, la Spitalul Penitenciar Rahova. Alexandru Vişinescu, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă trimis în judecată, a fost condamnat definitiv, în 2016, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 20 de ani de închisoare.
Potrivit unor surse citate de Mediafax, Alexandru Vişinescu a fost transferat la Spitalul Penitenciar Rahova, după ce a suferit o operație de splină, în luna octombrie, la Spitalul Bagdasar Arseni.
Aici a decedat luni, ora 14.34, la vârsta de 93 de ani.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic".
În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme.
"Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.
Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani.
"Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic", au precizat procurorii. Din documentele studiate de anchetatori au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu.
Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.
Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor '50. Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956.
Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor.
Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.
Decizia de condamnare a lui Vişinescu a fost o premieră din punct de vedere judiciar. Vişinescu este primul inculpat care a fost condamnat pentru fapte comise cu peste 50 de ani în urmă.
Un alt torţionar condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii este Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava. Şi acesta a murit, în septembrie, la Penitenciarul Spital Bucureşti Jilava, acesta aflându-se în executarea pedepsei.
Chiar la 9 martie 2017, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunța că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis în judecată pe Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galați în perioada 1 februarie 1959-12 iunie 1961.
Acesta este acuzat de săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase la adresa deținuților politici anticomuniști. Trimiterea în judecată este posibilă ca urmare a sesizării penale făcute de IICCMER în data de 30 iunie 2016.
Marian Petrescu este al treilea torționar din perioada comunistă trimis în judecată de Parchetul General, după Alexandru Vișinescu (condamnat definitiv la 20 ani închisoare) și Ioan Ficior (20 ani închisoare).
