Pe 22 aprilie 1970, zeci de milioane de americani au ieșit în stradă și au militat pentru protejarea mediului în condițiile în care smogul sugruma din ce în ce mai multe orașe, albiile râurilor erau redesenate, iar reversările de petrol generau adevărate drame așa cum s-a întâmplat în Santa Barbara, precizează The Hill.
La a 50-a aniversare, Ziua Planetei urma să fie celebrată pe tot globul, evenimentele trebuiau să marcheze această zi importantă și să tragă noi semnale de alarmă în măsura în care efectele negative ale încălzirii globale sunt resimțite de toate țările. Toate aceste manifestări au fost anulate fiind înlocuite cu festivități transmise în mediul online. Conferințele planificate pentru a discuta teme esențiale ca biodiversitatea (în China), prezervarea (în Franța) sau schimbările climaterice (în Scoția) au fost reprogramate pentru 2021.
Pandemia cu care se confruntă toată planeta, a îndepărtat privirile de probleme mediului, dar a întărit și părerile ecologistilor care anunțau efecte devastatoare asupra sănătății oamenilor.
Această criză mondială ne-a făcut mult mai receptivi la posibile dezastre naturale, la cât de fragil este echilibrul vieții normale și cât de greu este să revenim la vechea normalitate. COVID-19 a devenit rapid o realitate dură pe care noi toți a trebuit să o acceptăm și să învățăm să trăim în această nouă era. Noi toți trebuie să devenim conștienți că orice perturbare a legilor naturii ar putea avea efecte devastatoare a vieții oamenilor, atât fizice, psihice cât și economice.
Oamenii sunt sceptici în a percepe pericolul real cu care ne confruntăm atunci când nu ne mai protejăm mediul înconjurător pentru că acest pericol nu este tangibil. Chiar dacă sunt diferențe majore între cele două fenomene, putem învăța multe din lecțiile pe care ni le-a oferit coronavirusul.
Lecțiile oferite de COVID:
Atunci când nu putem vedea inamicul și nu știm cu cine trebuie să ne luptăm, trebuie să ne bazăm doar de cifre și statistici. Cu toții am înțeles decisitatea de a evita acel apogeu al îmbolnăvirilor, am văzut graficele, ni s-a explicat cât este de important să aplatizăm curba răspândirii virusului. Extrapolând, va trebuie să ne bazăm pe grafice pentru a ne proteja mediul înconjurător, pentru a înțelege cât de mare este pericolul și pentru a demara acțiuni cât mai repede posibil.
A doua lecție este cea a mobilizării și implicării directe a oamenilor pentru a preveni catastrofele. Oamenilor trebuie să le fie explicat foarte clar cât sunt de importanți pentru a schimba rezultatele și cât este de important ca fiecare să depună un minim de efort. COVID-ul ne-a învățat imediat ce este bine și ce este rău: știm că trebuie să ne protejăm, știm ce măsuri trebuie să luăm, știm că trebuie să păstrăm distanța fizică.
Ecologiștii trebuie să învețe din atitudinea specialiștilor epidemiologi. Ei ne-au explicat ce NU trebuie să facem. Este mult mai simplu și de impact să explici oamenilor ce trebuie să facă, ce va ajuta atingerea țelului comun.
A patra și cea mai importantă lecție este adresată guvernanților. Doar în urma comunicării intense a măsurilor pe care intenționează să le ia va permite tuturor cetățenilor să vină în sprijinul lor și să contribuie fiecare la protejarea mediului. Problema nu trebuie privită la nivel global: fiecare stat, fiecare oraș sau localitate oricât ar fi de mică poate schimba cursul evenimentelor pe plan local ce se va traduce în schimbări majore pe plan mondial. Virusul nu a afectat în aceeași măsură toate statele, fiecare alegând o altă modalitate de abordare a pandemiei care s-a dovedit a fi o soluție pentru gestionarea crizei.
Cel mai important eveniment din istorie în urma pandemiei: toate guvernele, toate partidele politice au reușit să se așeze la aceeași masă și să discute planuri comune pentru a proteja cetățenii, pentru a elimina efectele devastatoare ale pandemiei, reușind să depășească orgolii, ideologii, lupte politice, adaugă The Hill
