Cercetătorii au folosit date istorice şi modele computerizate pentru a prognoza impactul probabil al schimbărilor climatice asupra regiunii mediteraneene, pornind de la ţinta acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale, susţinut de 195 de ţări.
“Acordul de la Paris prevede necesitatea limitării încălzirii globale la 2 grade Celsius, chiar 1,5 dacă e posibil”, a declarat Joel Guiot, cercetător la Centru Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa, coautor al studiului. “Această ţintă nu poate părea prea mare pentru oameni, dar vrem să vedem care ar fi diferenţa într-o regiune sensibilă ca bazinul mediteraneean”, a mai spus el.
Autorii studiului au analizat schimbările de mediu în zona meditaraneană, care au avut loc în ultimii 10.000 de ani, folosind înregistrările de polen pentru a măsura efectele temperaturii asupra vieţii plantelor.
Ei au realizat patru scenarii, raportate la concentraţii diferite ale gazelor cu efect de seră în atmosferă. Trei dintre aceste scenarii sunt deja folosite de oamenii de ştiinţă pentru a realiza modele privind schimbările climatice, în timp ce al patrulea a fost creat pentru a prognoza ce se va întâmpla dacă încălzirea globală rămâne la sau sub 1.5 grade Celsius în acest secol.
Cel de al patrulea scenariu este, în mod particular, ambiţios deoarece temperatura medie globală a crescut deja cu un grad faţă de epoca preindustrială. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că este singurul scenariu în care ecosistemele din bazinul mediteranean ar suferi modificările observate în ultimii 10.000 de ani.
La extrema cealaltă - scenariul în care încălzirea globală ajunge la 2 grade Celsius- deşertul se va extinde în Spania, Nordul Africii şi Orientul Apropiat şi vegetaţia din regiune va suferi modificări semnificative, din zona de coastă până în munţi, arată studiul.
Regiunea este considerată un loc al biodiversităţii, iar pământurile sale au fost timp îndelungat cultivate de oameni, devenind studiu de caz pentru cercetători ale căror lucrări au fost publicate online în Science.
“Clima a fost întotdeauna importantă acolo”, spune Guiot, subliniind că numeroase civilizaţii, de la egiptenii antici la greci şi romani, au apărut în jurul Mediteranei în ultimul mileniu.
"În timp ce dispariţia lor a rezultat, probabil, din schimbările sociale și politice, condițiile climatice ar fi putut juca un rol în trecut și ar putea face acest lucru, din nou, în viitor", a spus el.
Valurile actuale de imigranţi sunt determinate de tulburările politice, dar perioadele prelungite de secetă ar putea declanșa migrații în masă ale oamenilor din cauza schimbărilor climatice, a mai spus Guiot.
Cercetătorii au admis că studiul lor nu ia în calcul impactul activității umane asupra mediului din bazinul mediteranean. Anumite zone se confruntă deja cu deficite severe de apă, agravate de agricultura intensivă și distrugerea pădurilor.
"În orice caz, acțiunea umană va exacerba ceea ce studiile anticipează, care s-ar putea dovedi chiar prea optimiste", a spus Guiot. Acordul de la Paris privind schimbările climatice intră în vigoare săptămâna viitoare.
