El a decedat la Spitalul Județean de Urgență Bistrița, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al unității medicale, Mihaela Mastan.
Potrivit sursei citate, Pădureanu era internat în Secția de Oncologie a spitalului, el decedând în jurul orei 0,00.
"Domnul Pădureanu era internat în Compartimentul de îngrijiri paleative al Secției de Oncologie pentru o mulțime de afecțiuni de care suferea, dar, din păcate, în cursul nopții s-a stins din viață", a precizat Mihaela Mastan.
Jean Pădureanu a fost condamnat la trei ani și patru luni în dosarul "Transferurilor", fiind eliberat condiționat după un an și trei luni.
Decesul său a survenit pe fondul unor afecțiuni grave precum diabet, cancer la ficat, dar și al unor probleme cardiace. Pădureanu a fost, de asemenea, diagnosticat cu boala Alzheimer, scrie agerpres.ro.
Jean Pădureanu este cel mai longeviv președinte de club de fotbal din România, aflându-se la președinția clubului Gloria Bistrița din 1995 până în 2015, după ce ocupase și funcția de vicepreședinte din 1964 până în 1995.
Jean Pădureanu s-a născut în 22 martie 1936 la Băilești, jud. Dolj. Ca jucător, a evoluat la Băilești, în Craiova la 7 Noiembrie și Universitatea, în București la CCA-Steaua și la Gloria Bistrița, unde în perioada 1958-1970 a fost unul dintre componenții de bază ai echipei. Când a ajuns în Bistrița, a fost așteptat cu o birjă la gara din Sărățel.
Simțind aerul tare al Ardealului, Jean Pădureanu a spus: ”Eu de aici nu mai plec!”, scrie timponline.ro.
Din 1964, când era încă jucător activ, a devenit vicepreședinte al clubului bistrițean, preluând între timp funcția de președinte. Sub comanda sa, echipa a obținut cele mai mari performanțe din istoria clubului: promovarea în prima divizie în 1990 și prezența neîntreruptă pe prima scenă a fotbalului românesc timp de 21 de ani (cea mai bună clasare în anul 2003, locul 3), câștigarea Cupei României în 1994, încă o finală în 1996, participări în cupele europene. În 1994 a primit titlul de cetățean de onoare al Bistriței.
A fost numit în toamna anului 1995 președinte al grupării Rapid București, revenind la Gloria în 1997.
În iulie 2012, activitatea lui Jean Pădureanu, care era și director general, a fost restrânsă la nivelul atribuţiilor de preşedinte al Consiliului Director. La începutul anului 2013, ”Lordul” a rămas doar președinte de onoare.
La 22 ianuarie 2013, la propunerea președintelui CJ Radu Moldovan, Adunarea Generală a ACF Gloria a decis ca stadionul să se numească ”Jean Pădureanu”, în semn de apreciere pentru întreaga sa activitate. Jean Pădureanu s-a retras oficial în 3 mai 2013, în cadrul unei festivități care a avut loc pe stadionul ce îi poartă numele, în prezența oficialităților locale, județene și a vicepreședintelui de atunci al LPF Alexandru Boc.
La 4 martie 2014, Jean Pădureanu a fost condamnat definitiv la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul privind transferul unor jucători. Din cauza problemelor de sănătate, Jean Pădureanu a fost încarcerat la Spitalul Penitenciarului Jilava. El a fost eliberat condiționat în 18 iunie 2015.
În perioada în care a fost închis, clubul pe care l-a condus, ACF Gloria 1922 Bistrița, a intrat în faliment și a fost dezafiliat de FRF.
Jean Pădureanu a fost considerat unul dintre fondatorii „Cooperativei”, un sistem de aranjare a meciurilor în prima divizie fotbalistică, prin care erau stabilite echipele care retrogradau, dar şi unele dintre cele de la vârful ierarhiei.
Jean Pădureanu se confesa acum câțiva ani, înainte de dispariția Gloriei Bistrița: ”Criza ne-a dus în situaţia asta. Mi-ar părea foarte rău să nu supraviețuim, pentru că am pus suflet foarte mult şi n-am fost preocupat să fac avere. Aş regreta şi m-aş răsuci şi-n mormânt, dacă această echipă ar dispărea. Cum să nu fi putut să mă îmbogăţesc? Nu regret însă că n-am făcut-o. Cu 25-30 de ani în urmă, tot pe acest motiv a divorţat soţia de mine. N-am avut copii şi mi-a pus problema asta: să pun pentru ziua de mâine. ”Cooperativa?” Erau invidioşi. Ziceau ”Uite unde au ajuns ţăranii ăştia de la Bistriţa!” şi începeau să înflorească între ei că Pădureanu a făcut-o pe aia, a făcut-o pe aia... poveşti. Ce-am făcut rău au fost doar nişte reciprocităţi. Au fost fără bani, fără nimic. Cu asta am greşit. Aşa erau vremurile. Gloria le-a început? Le-au făcut cluburile mari. Dacă alţii reuşeau să ia campionate şi cupe trebuia să copiez ceva. Nu a existat ”Cooperativă”. Astea sunt poveşti. În ”Cooperativă” trebuiau să fie 5-6 inşi. Nu puteai să satisfaci problemele tuturor. Cel mai mândru sunt pentru cei 21 de ani în care Gloria nu a retrogradat, alături de Dinamo şi Steaua. Am învăţat de la Ion Alecsandrescu, care a fost un conducător model pentru mine. Dânsul s-a ocupat mult de educaţia mea. Mi-a spus mereu să nu neglijez relaţiile cu oamenii importanţi din fotbal, dar să ţin cont de calitate. Şi de la domnul Turtureanu, de la Dinamo, am avut mult de învăţat. Aveau o educaţie aristrocratică. Am ţinut cu CCA, unde am şi jucat, alături de Ienei şi o generaţie de excepţie a fotbalului românesc. Am ajuns la Bistriţa ca jucător şi m-a atras tot ce înseamnă Ardealul şi Bistriţa. Mi-a schimbat caracterul. Oltenii sunt mai repeziţi, cu o doză de răutate şi de mahalagism, dar întind coarda cât să le fie bine. Omenia bistriţenilor, au ştiut să-mi fie aproape, am acceptat să mă certe când greşeam... Astăzi sunt mai ardelean decât foarte mulţi ardeleni. Am făcut şi prostii, dar nu am luat bani niciodată! Nu sunt un ţepar. Urăsc ţeparii! Când vedeam că jucătorii se înţeleg între ei pe teren pentru că le convenea un rezultat, nu mă mai băgam. Am pus mult suflet. Asta în primul rând. Echipa asta a fost sufletul meu. Nu m-am ţinut de găinării financiare, nu mi-am însuşit bani din transferuri”, mai scrie timponline.ro.
