Principiul acestui test a fost prezentat, săptămâna aceasta, în revista medicală Science Translational Medicine. Testul este capabil să identifice şapte gene care suferă modificări în cazul unei infecţii. Or, caracteristicile acestor modificări pot să indice dacă infecţia e provocată de o bacterie sau de un virus.
Acest test s-a dovedit extrem de util pentru medici care sunt, astfel, ajutaţi să prescrie corect antibiotice, despre care ştim că nu sunt indicate în cazul infecţiilor virale.
Se ştie că administrarea incorectă şi abuzul de antibiotice au contribuit la apariţia şi amplificarea rezistenţei microbiene, considerată, la ora actuală, o gravă ameninţare sanitară.
În multe cazuri, nu se poate determina cu precizie care este tipul de infecţie de care suferă o persoană, mai ales că simptomele sunt similare, explică Timothy Sweeney, cercetător la Institutul pentru imunitate şi grefe de la Universitara Standord (SUA), unul dintre principalii autori ai studiului.
Deocamdată, acest test de sânge a fost testat cu succes pe un lot de 96 de copii bolnavi grav. Dar pentru formularea unor rezultate concludente sunt necesare teste clinice mai extinse. Înainte de o eventuală comercializare a acestui test, el trebuie să fie integrat într-un aparat care este capabil să furnizeze rezultatul în maximum o oră, faţă de patru-şase ore, în prezent.
Astfel, în cazul pacienţilor suferinzi de septicemie, de exemplu, riscul de deces creşte cu 6% până la 8% cu fiecare oră fără antibiotice, explică specialiştii, care speră că acest test va avea un preţ accesibil pentru a stimula folosirea lui.
