Un studiu amplu arătă că există o legătură între expunerea la poluarea aerului şi o accentuare a severităţii afecţiunilor psihice.
Expunerea la creşteri relativ reduse ale nivelului de dioxid de azot, emis în principal de maşinile cu motoare diesel, a dus la o creştere de 32 la sută a riscului de a necesita tratament în cadrul comunităţilor şi de 18 la sută a riscului de internare, arată studiul la care au participat 13.000 de oameni din Londra, publicat în Jurnalul Britanic de Psihiatrie, notează cotidianul britanic The Guardian.
În cadrul studiului au fost monitorizaţi pacienţi din sudul Londrei de la primul lor contact cu serviciile de sănătate mintală şi au fost folosite estimări de înaltă rezoluţie ale poluării aerului acolo unde aceştia locuiesc.
Datele pacienţilor au fost reevaluate la şapte ani de la primul tratament şi a fost identificată din nou o legătură cu poluarea aerului. Nu au fost luaţi însă în calcul factori precum vârsta, genul, etnia sau densitatea populaţiei, care pot avea la rândul lor un rol important.
Gradul de severitate a fost măsurat pe baza frecvenţei internărilor şi a vizitelor la medic. Potrivit cercetătorilor, acelaşi lucru se poate întâmpla în majoritatea oraşelor din ţările dezvoltate.
O uşoară scădere a nivelului unui singur poluant poate ameliora boala şi poate aduce, pe cale de consecinţă, economii de zeci de milioane pentru sectorul medical, spun cercetătorii.
Deşi calitatea aerului s-a îmbunătăţit în ultimii ani la Londra, nu putem vorbi de un nivel sigur al poluării. Atunci cand acesta urcă puţin, au arătat studii recente, se observă creşteri semnificative ale depresiei şi ale anxietăţii, precum şi o creştere a ratei sinuciderilor, iar persoanele care cresc în locuri cu aer poluat prezintă un risc mai ridicat de a se confrunta cu boli mintale.
Mai mult, alte studii au arătat că poluarea aerului provoacă o reducere “uriaşă” a nivelului de inteligenţă şi au găsit legături între acest factor şi demenţă.
Conform estimărilor Băncii Mondiale, costurile poluării aerului pentru economia globală se ridică la 5 mii de miliarde de dolari pe an, fiind luate însă în calcul doar afecţiuni cunoscute ca cele cardiace şi pulmonare.
