Dieta low-FODMAP, creată la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, de către Peter Gibson şi Susan Shepherd, este destinată persoanelor ce suferă de tulburări gastrointestinale (sindromul intestinului iritabil). Cauzele sindromului intestin iritabil nu sunt total cunoscute, în joc fiind o disfuncţie a sistemului nervos mezenteric şi o accelerare a procesului de digestie.
Dar dificultatea de a digera oligozaharide, respectiv FODMAP (fermentabile oligosaccharides, disaccharides, monosaccahrides and polyols), este de asemenea, inclusă printre cauze.
Este vorba despre un tip de glucide (zaharuri) numite glucide fermentabile cu lanţ scurt. Acest tip de glucide nu sunt sau sunt parţial digerate la nivelul intestinului subţire. Această slabă absorbţie este la originea unei cantităţi mari de apă în intestinul subţire, ceea ce provoacă balonare, cu dureri, diaree, în cazul persoanelor hipersensibile la FODMAP. Aceste glucide cu lanţ scurt se regăsesc în colon. Acolo, sunt bacterii care le digeră. Este procesul de fermentare a zaharurilor prin intermediul bacteriilor intestinale, care sunt la originea gazelor, balonării, durerilor în cazul persoanelor intolerante la FODMAP.
Originea acestui tip de glucide este în: fructoză (fructe, miere, sucuri, agave); lactoză (produse lactate);fructani (grâu, usturoi, ceapă, varză); galactani (fasole, linte, soia); polioli (îndulcitori care conţin sorbitol, manitol, xilitol, maltitol, unele fructe – avocado, cireşe, nectarine, piersici, caise, pere, prune, pepene, mango, papaya).
Trei faze
Regimul FODMAP constă în depistarea glucidelor cu lanţ scurt care provoacă simptomele enumerate la persoanele predispuse. Aceasta presupune parcurgerea a trei faze:
faza eliminatorie a regimului FODMAP, în care sunt evitate unele fructe (mere, pere, mango, cireşe etc.), legume (varză, ciuperci, anghinare), leguminoase (linte, mazăre), produse lactate (iaurt sau lapte fermentat în loc de lapte, brânză maturată în loc de brâză proaspătă, mandarine în loc de mere...);
-faza de reintroducere presupune includerea treptată şi în cantităţi mici a categoriile de FODMAP, ceea ce va permite stabilirea la ce familie de alimente apar reacţii sau care este nivelul de toleranţă cantitativ, care este diferit de la un individ la altul;
faza de menţinere: după ce au fost identificate FODMAP care vă provoacă probleme, aveţi grijă să le eliminaţi din alimentaţia curentă.
Avantaje
După depăşirea celei de-a treia fază a regimului, se revine la o alimentaţie normală, evident cu eliminara glucidelor care sunt la originea tulburărilor digestive şi cunoscând asocierile alimentare nerecomandate. FODMAP ar un efect cumulativ. Este o dietă individuală. În privinţa rezultatelor, un studiu recent arată că 85% dintre pacienţii având o absorbţie slabă a fructozei au prezentat o atenuare a simptomelor. De altfe, gastroenterologii australieni prescriu acest regim ca prim tratament în tulburările funcţionale intestinale. Un alt avantaj: cu această dietă, pacientul scapă de balonări.
Dezavantaje
În prima fază, regimul FODMAP are un caracter relativ restrictiv şi dă impresia că reduce aportul de micronutrienţi, în special de calciu. De asemenea, după patru săptămâni de regim FODMAP, se observă o scădere a nivelului de bifidobacterii intestinale (prebiotice şi probiotice), bacterii care au un rol benefic. Este important să se reducă cantitatea de FODMAP, fără a reununţa la ele pe termen lung, tocmai pentru a menţine echilibrul nutriţional.
