Mutația D614G a virusului SARS-CoV-2, caracterizată de unii oameni de știință ca fiind de până la 10 ori mai contagioasă în culturi celulare, a fost detectată încă de acum două luni, într-un procent majoritar, de 96%, la pacienții din România testați în cadrul studiului desfășurat de MedLife pentru secvențierea genoamelor noului coronavirus.
• Informațiile actuale sugerează că mutația D614G nu reprezintă un factor mai mare de risc pentru mortalitate, așa cum o reprezintă vârsta pacientului sau prezența comorbidităților.
• Datorită faptului că mutația D614G se află într-o regiune a proteinei care este mai puțin importantă pentru dezvoltarea unui răspuns imun corespunzător, este puțin probabil ca elaborarea vaccinurilor să fie afectată de prezența acestei mutații.
Astfel, din cele 100 de probe analizate începând cu luna iunie, provenite de la pacienți infectați din diferite regiuni geografice ale țării, doar 4 nu prezentau această mutație. Deși obiectivul studiului nu a constat în analiza comparativă a simptomatologiei, nu au fost identificate date care să dovedească faptul că pacienții infectați cu tulpina D614G a virusului au dezvoltat forme mai severe de boală.
“Mai mulți cercetatori din Statele Unite și Marea Britanie au suspectat faptul că mutația D614G ar fi mai contagioasă întrucât, de la apariția acesteia - februarie 2020, în multe regiuni din lume a devenit forma dominantă a virusului. Aceștia au arătat că pacienții care sunt infectați cu forma D614G a virusului au o încărcătură virală mai mare, fapt care sugerează că forma respectivă de virus ar putea fi mai transmisibilă. Astfel, studiile derulate până acum pe culturi celulare au indicat că această formă a virusului produce titruri virale de până la 10 ori mai mari (respectiv între 2,6 și 9,3), fiind considerată o dovadă indirectă privind rata mai mare de infecțiozitate a virusului. Cu toate acestea, nu există date certe care să confirme că această mutație face virusul mai transmisibil. Ceea ce putem spune cu certitudine este faptul că această mutație circulă și pe teritoriul țării noastre, fiind identificată la pacienți români din diverse regiuni geografice ale țării. De asemenea, informațiile actuale sugerează că mutația D614G nu reprezintă un factor mai mare de risc pentru mortalitate, așa cum o reprezintă vârsta pacientului sau prezența comorbidităților”, a explicat biologul Dumitru Jardan, doctor în științe medicale, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife și coordonatorul științific al studiului.
Ce este mutația D614G?
D614G este o mutație a virusului SARS-CoV-2, apărută în urma unei schimbări de aminoacizi la nivelul proteinei spike (S), pe care virusul o folosește pentru a intra în celulele umane. Proteina spike este importantă deoarece se cuplează la receptorii celulari și mediază fuzionarea anvelopei virale cu membrana celulei gazdă, permițând virusului să pătrundă și să o infecteze. Practic, mutația schimbă aminoacidul în poziția 614, de la D (acid aspartic) în G (glicină), tulpina virusului fiind transformată din D614 în G614.
De altfel, virusul SARS-CoV-2 a suferit mai multe mutații de la începutul pandemiei, însă doar această mutație, D614G, a devenit dominantă în ultimele luni, fiind în măsură să modifice caracteristicile tulpinii inițiale.
Are mutația D614G impact asupra proiectelor de dezvoltare a vaccinurilor?
Oamenii de știință au observat că această mutație circulă pe teritoriul Europei și Americii încă din luna februarie, devenind, în timp, varianta predominantă a virusului în aceste zone, fapt care a condus la o atenție sporită în zona de dezvoltare a vaccinurilor. Totuși, datorită faptului ca mutația D614G se află într-o regiune a proteinei care este mai puțin importantă pentru dezvoltarea unui răspuns imun corespunzător, este puțin probabil ca elaborarea vaccinurilor să fie afectată de prezența acestei mutații.
***
MedLife a demarat la începutul lunii iunie un proiect de cercetare care implică secvențierea genoamelor virusului din diferite regiuni ale țării, analizând probe atât de la pacienți simptomatici, cât și asimptomatici. Primele concluzii ale studiului au arătat că virusul care circulă pe teritoriul României are originea în Wuhan și că răspândirea lui s-a făcut, în mare parte local, prin transmitere intracomunitară.
Compania anunță continuarea demersurilor de cercetare, monitorizând constant prin secvențiere cazurile de COVID-19 din România pentru a putea defini caracteristicile virusurilor care circulă pe teritoriul țării.
