Gura este departe de a fi un mediu steril. Ea adăposteşte aproximativ 700 de varietăţi de bacterii. Potrivit unui studiu olandez, apărut în revista Microbiome, două persoane care se sărută timp de zece secunde fac un schimb de 80 de milioane de bacterii. Aşa că mare atenţie! Şi dacă cuplurile se sărută de cel puţin nouă ori pe zi, saliva lor devine practic identică. Pentru a formula aceste concluzii, cercetătorii au cerut unor voluntari, 21 la număr, să răspundă la un chestionar privind obiceiurile lor felul în care se sărută (frecvenţă, durată ...). Apoi, ei au efectuat prelevări din cavitatea bucală cu scopul de a anliza compoziţia salviei.
Autorii studiului le-au cerut voluntarilor să bea o băutură probiotică conţinând unele specii de bacterii care serveau drept marqueri (în special de tipul streptococilor, lactobacili şi bifidiobacterium).
După un „french kiss”, cercetătorii au constatat că, în salivă primitorului sărutului, cantitatea de bacterii era de trei ori mai mare.
Potrivit cercetătorilor, „franch kiss" face parte din comportamentul de seducţie specific oamenilor, cunoscut în 90% dintre culturi, precizează Remco Kort, co-autor al studiului.
Mononucleza şi hepatita B
Nici în sărutul sincer nu mai poţi crede. Deoarece medicii ne atrag atenţia asupra unor boli care pot fi transmise atunci când ne sărutăm mai ales cu persoane mai puţin cunoscute. Una dintre boli este mononucleoza infecţioasă sau boala sărutului, mai frecventă la adolescenţi şi tineri. Infecţia se transmite prin sărut, tuse sau orice alt contact cu saliva persoanei infectate cu virusul Epstein-Barr.
Profesorul Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, ne avertizează că şi virusul hepatitic B (VHB) se poate transmite prin celebrul sărut franţuzesc. VHB este foarte ciudat din foarte multe privinţe, spune prof.dr. Streinu-Cercel. Este ciudat pentru că, după ce generează o infecţie acută renunţă la cotropirea organismului în 60% dintre cazuri. Adică, aproximativ 60% dintre persoanele infectate care fac hepatita acuta cu VHB au şanse să se vindece în timp. Dar aproximativ 40% rămân purtători de VHB şi, mai devreme sau mai târziu, vor dezvolta hepatită cronică, ciroză hepatică şi/sau cancer hepatic».
După ce VHB a pătruns în organism, primul episod este cel al hepatitei acute virale asociat cu o stare inexplicabilă de oboseală, scăderea poftei de mâncare, uneori cu greaţă şi vărsături şi, ulterior, cu icter, urină închisă la culoare, materii fecale decolorate. La apariţia acestor simptome se impune consultarea de urgenţă a medicului.