Un studiu epidemiologic realizat într-un liceu din oraşul Crepy-en-Valois din departamentul Oise, situat la nord de Paris şi considerat un focar al epidemiei de COVID-19 din Franţa, a dezvăluit că 26% dintre profesori, elevi şi familiile lor au fost infectaţi cu SARS-CoV-2 şi posedă anticorpi împotriva noului coronavirus, relatează lexpress.fr.
Acest procent este insuficient pentru a justifica măsurile de relaxare, potrivit cercetătorilor de la Institutul Pasteur din Paris, aflaţi la originea studiului.
41% infectaţi
În total, 41% dintre liceenii, profesorii şi personalul auxiliar care lucrează în acest liceu au fost infectaţi cu noul coronavirus în timpul epidemiei de februarie-martie, potrivit noului studiu ce a fost publicat joi şi realizat cu ajutorul unor teste de detectare a anticorpilor.
Însă doar 11% dintre rudele liceenilor (părinţi, fraţi şi surori) aveau anticorpi împotriva SARS-CoV-2.
Aceste procente sunt departe de pragurile de 60% sau 70% sperate să fie atinse în rândul populaţiei generale pentru a se obţine o imunitate de grup suficient de mare pentru a stopa epidemia, sub rezerva ca anticorpii detectaţi să fie cu adevărat protectori împotriva noului coronavirus şi ca această imunitate să dureze cel puţin câteva luni.
Concluzia: imunitatea colectivă nu va fi dobândită prea repede
Rezultatele noului studiu sugerează astfel că imunitatea colectivă nu va fi dobândită prea repede.
Profesorul Arnaud Fontanet, coordonatorul studiului şi directorul departamentului de Epidemiologie a maladiilor emergente din cadrul Institutului Pasteur din Paris, a constatat totuşi anumite "efecte pozitive ale izolării asupra încetinirii epidemiei", întrucât vacanţele şcolare din februarie şi izolarea populaţiei din acest departament francez, decretată la 1 martie, "au determinat o scădere puternică a circulaţiei virusului în săptămânile care au urmat".
Studiul, publicat online pe site-ul MedRxiv, a fost realizat între 30 martie şi 3 aprilie în acest liceu asociat cu unul dintre primele focare de infectare apărute în Franţa.
Câte persoane au fost testate
Cercetătorii francezi au testat 661 de persoane - liceeni, profesori, personal auxiliar, dar şi părinţi, fraţi şi surori ai elevilor. În total, 171 de persoane (25,9%) au avut rezultate pozitive la testele serologice efectuate cu ajutorul unor prelevări sangvine.
5,3% din persoanele infectate au fost spitalizate (vârsta lor medie fiind de 49 de ani, în comparaţie cu vârsta medie de 18 ani a persoanelor nespitalizate) şi nu a fost înregistrat niciun deces.
Printre simptome, autorii studiului au confirmat că infectarea cu noul coronavirus a fost detectată la 84,7% şi la 88,1% dintre persoanele care şi-au pierdut temporar simţul olfactiv respectiv simţul gustativ.
Cel puţin 17% din persoanele infectate nu au prezentat simptome.
Infecţia i-a afectat mai puţin pe fumători (7,2%) decât pe nefumători (28%), potrivit acestui studiu, ce a confirmat astfel constatări precedente ale unor procente mai scăzute ale fumătorilor în rândul pacienţilor spitalizaţi cu COVID-19. Însă "fumătorii, în caz de infectare, riscă să sufere mai multe complicaţii medicale din cauza COVID-19", a avertizat profesorul Fontanet.
Și în Marea Britanie
Guvernul britanic a anunţat lansarea unui studiu de amploare privind răspândirea noului coronavirus şi dezvoltarea de anticorpi în rândul populaţiei, studiu în care ar putea fi implicate până la 300.000 de persoane în următoarele 12 luni, informează joi AFP.
Realizat de Universitatea Oxford şi de Biroul Naţional pentru Statistici, "acest studiu va ajuta la îmbunătăţirea înţelegerii gradului de infectare şi a numărului de persoane susceptibile să fi dezvoltat anticorpi împotriva virusului" indică un comunicat al Ministerului Sănătăţii de la Londra.
Primele rezultate vor putea fi cunoscute chiar la începutul lunii mai.
Într-o primă fază, 25.000 de persoane, constituind un eşantion reprezentantiv al populaţiei, vor furniza prelevări din gât şi nas pentru a se stabili dacă au fost infectate. Aceste persoane vor efectua un test o dată pe săptămână timp de cinci săptămâni, apoi o dată pe lună timp de un an.
Studiul îşi propune extinderea eşantionului la aproximativ 300.000 de persoane.
Totodată, adulţii din o mie de familii se vor supune unor prelevări lunare de sânge timp de un an, demers ce va contribui la "stabilirea proporţiei din populaţie care a dezvoltat anticorpi", conform sursei citate.
Multe speranţe sunt puse în testele serologice ce permit identificarea persoanelor imunizate ca măsură ce însoţeşte ieşirea din izolare în ţările cele mai atinse de pandemie.
