"Am avut grijă ca serurile provenind de la copiii bolnavi de aici, de la Spitalul 'Marie Curie', indiferent dacă aveau sindrom hemolitic-uremic sau nu, inclusiv serul de la copilul din Bacău, să fie trimise în Italia la laboratorul european de referință. Testând aceste probe, ei au găsit șase seruri pozitive și toate au fost cu anticorpi corespunzători lui Escherichia coli 026 toxigen. Este clar în acest moment, dacă avem rezultatele analizelor, pe de o parte, diagnosticul clinic, pe cealaltă parte, că această asociere este legată de apariția unui cluster, am spune noi, adică apariția unui număr mai mare de cazuri într-un anumit teritoriu, într-un interval relativ scurt de timp, care este de 2-3 săptămâni. Este vorba de șase seruri pozitive din 13 testate. Din cele șase seruri pozitive avem trei din Argeș, unul din București, unul din Bacău și unul din Dolj", spune prof. Rafila.
Specialistul nu crede că este un focar epidemiologic. El a anunţat că echipa mixtă de specialişti români şi internaţionali susţin două ipoteze: focar de infecţie cu origine alimentară sau pentru unele cazuri o posibilă transmitere interumană. "Cum au apărut ele și asocierea cu sindromul hemolitic-uremic considerăm cu toții — echipa din România și echipa venită de la Centrul European de Control al Bolilor — că lucrul acesta este perfect superpozabil cu un cluster, nu este un focar epidemic, pentru că nu avem un număr mare de cazuri într-un teritoriu extrem de strâns și cu legătură de cauzalitate între ele în acest moment".
Din anul 2010, numărul de cazuri de sindrom hemolitic-uremic anual înregistrat și confirmat în România a variat între 5 și 25 de cazuri, ceea ce "nu înseamnă că acestea au fost toate cazurile de sindrom hemolitic-uremic" şi că " probabil forme mai ușoare nu au fost încadrate în această categorie", atrage atenţia prof. Rafila.
