Profesorul doctor Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, ne expune un curs pe înţelesul tuturor despre deja celebra bacterie E.coli. Este un curs din care avem multe de reţinut. Printre care: E. coli este peste tot, dar unele tipuri sunt ucigaşe. Asttfel, între 5% şi 10% dintre cazurile de infecţie diareică acută cu unele tipuri de E coli se finalizează cu decesul, deşi, culmea, boala poate fi prevenită prin respectarea unor reguli de igienă banale, dar extrem de eficiente.
Domnule profesor, ce este Escherichia coli? (E.coli)
Escherichia coli este o bacterie gram-negativa. Ea se află, în mod natural, în intestinul omului și al animalelor, dar și în natură. Există mai multe tipuri de E.coli care, în majoritatea lor, sunt inofensive şi care au un habitat normal intestinal. Dar există și tipuri de E. coli care produc o varietate de boli diareice. Bacteriile pot fi transmise de la o persoană la alta și prin consumul de alimente și apă contaminate.
Care sunt tipurile de E.coli care provoacă boli în cazul omului?
Spuneam că unele tipuri de E.coli produc boli cu poartă de intrare digestivă, de exemplu, Shiga Toxina E.coli (STEC), care produce o toxină agresivă. E coli din acestă categorie, denumită şi entero-hemoragică, aparţine cel mai frecvent serotipului 0157:H7și poate avea drept complicaţie gravă sindromul hemolitic uremic (SHU). Dar sunt și alte tipuri de E.coli, cu circulație mai restrânsă, care pot fi la originea sindromului hemolitic uremic: 026, 0103, 0111, 0145.
Înainte de a ne spune ce este sindromul hemolitic uremic, vă rog să ne precizați care sunt simptomele infecției digestive comune cu E.coli și care sunt cele care apar în cazul infecției grave?
În mod obișnuit, simptomele sunt: greață, vărsături, crampe abdominale, balonare, pierderea poftei de mâncare, diaree, febră ușoară (38 grade Celsius). Când apar diareea cu sânge şi mucus, deshidratarea, insuficiența renală (retenție de lichide, edeme etc.), anemia şi coagulopatia, vorbim despre boala diareică acută complicată. Trebuie să reținem că tratamentul care să asigure înlocuirea pierderilor de lichide şi electroliţi este esenţial. De obicei, acest tip de evoluţie este asociat cu infecţia cu STEC.
Care sunt complicațiile bolii diareice cu STEC?
Sindromul hemolitic uremic este o complicație gravă, cea mai frecventă cauză a insuficienței renale la copii, mai ales la 0-5 ani, dar și la persoanele în vârstă.
Și am ajuns la acest sindrom hemolitic uremic, care a provocat în câteva zile decesul a trei copii, care necesită tratament îndelungat și complicat în terapie intesivă a altor copii. Ce este acest sindrom?
Sindromul hemolitic uremic constă în triada anemie hemolitică (număr insuficient de celule roșii, care sunt distruse în număr mare), trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite), insuficiență renală acută. Simptomele asociate cu sindromul hemolitic uremic sunt: stare de oboseală, paloare, vânătăi sau sângerări inexplicabile, umflarea feței, mâinilor, picioarelor și a altor părți ale corpului, scăderea frecvenței urinării și a cantității de urină eliminată.
Cum se transmite bacteria STEC, cea care produce toxina agresivă Shiga toxina?
Infecția apare ca urmare a ingestiei de STEC, chiar în cantitate extrem de mică. Sunt suficiente doar 1.000 de bacterii pentru declanșarea infecției. Aceasta se produce mai ales prin consumul de alimente sau apă contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate în transmiterea acestei infecții sunt: laptele și lactatele nepasteurizate, carnea de vacă, mai ales cea tocată, care nu a fost suficient preparata termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde, legumele și fructele care nu au fost spălate temeinic, sub jet puternic de apă. Trebuie să reținem că, în timpul prelucrării alimentelor crude – carne, legume, fructe etc.-, ustensilele (cuțit, planșetă etc.) se pot contamina, mai ales dacă nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente și nu sunt spălate corespunzator între utilizări.
Persoanele, care vin în contact animalele și care nu respectă reguli elementare de igienă personală (spălatul riguros al mâinilor cu apa calda și săpun), sunt expuse riscului de contaminare și pot transmite infecția.
Cum este confirmată infecția produsă de această toxină?
Infecția cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultură). Astfel, poate fi identificată E. coli entero-hemoragic, cel mai frecvent serotip fiind O157:H7. De asemenea, se poate identifica toxina direct în produsul patologic.
Pe de o parte, pentru identificarea cauzei infecției este necesară prezentarea de urgență la medicul de familie sau la specialist, mai ales în cazul copiilor de 0-5 ani, dacă diareea este însoțită de febră sau scaune cu sânge si mucus. Iar adultul se va prezenta la medic, dacă diareea persistă mai mult de trei zile, chiar fără alte simptome. Pe altă parte, sunt contraindicate automedicația, antibioticele. De altfel, terapia în aceste cazuri constă în rehidratare și reechilibrare electrolitică și sunt excluse antibioticele și anti-diareicele, deoarece aceste medicamente pot influenţa negativ evoluţia infecţiei.
Care este prognosticul în infecția cu E.coli producatoare de toxină Shiga?
În aproximativ 90% din cazuri, rezultatele sunt bune. Rehidratarea efectuată în cel mai scurt timp diminuează riscul de a dezvolta complicații. Totuși, prognosticul devine rezervat pe măsură ce apar complicații și, eventual, se asociază co-morbidităţi. Potrivit literaturii de specialitate, circa 5%-10% din cazurile cu SHU pot evolua către deces .
Domnule profesor, din tot ce ne-ați spus se pare că misterioasa sursă a infecției copiilor aduși la Spitalul MS Curie din județul Argeș este una în două: igiena și consumul de alimente contaminate. Dar ce credeți că s-a întâmplat cu acești copii: nu au fost aduși la timp la medic, li s-au dat antibiotice...?
Diagnosticul etiologic (identificarea bacteriei) nu a putut fi stabilit fie din cauza realizarii coproculturii la un interval mare de la debut sau din cauza administrării de antibiotic care reduce în mare măsură şansa izolării agentului patogen. Abia ulterior cauza infecţiei a putut fi stabilită prin trimiterea serurilor acestor copii la laboratorul european de referinţă de la Roma, care a identificat anticorpii corespunzători serotipului O26 în serul unora dintre pacienţi.
Totuși, încă planează misterul asupra sursei. Acum, ANSVSA aleargă să o prindă. Credeți că va da de urma ei?
Deja ANSVSA şi DSV Argeş, în colaborare cu DSP din acelaşi judeţ, au identificat ca sursă posibilă a infecţiei un sortiment de brânză de la un producător local, contaminat cu E. coli O26. Rămâne ca investigaţia să continue, să fie analizate materiile prime şi alte ingrediente utilizate în procesul de producţie şi, bineînţeles, eventualul portaj al personalului implicat.
În sezonul cald, crește riscul de infecție digestiva cu E.coli?
În general, în sezonul cald boala diareică acută de diverse cauze infecţioase este mai frecventă, deci şi cea produsă de diferite serotipuri de E. coli. În cursul acestui sezon, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi direcţiile de sănătate publică monitorizează aceste afecţiuni printr-un sistem de raportare săptămânală.
Cum putem fiecare dintre noi să ne punem la adăpost de această infecție?
Sunt măsuri aparent banale, dar extrem de eficiente. Și le voi enumera sec, așa cum reies ele, în sinteză, din cu cele mai sofisticate tratate, dar şi din obișnuitele pliante, destinate publicului larg, legat de infecțiile cu E.coli.
Să ne spălăm pe mâini des, cu apă caldă și săpun și înainte, și după ce folosim toaleta, mâncăm, preparăm alimentele, schimbăm scutecele bebelușului, am venit în contact cu animale din ferme, chiar din propria curte.
Să preparăm termic carnea: de exemplu, carnea de vită, tocată, trebuie gătită la minimum 70 de grade Celsius: atenție această temperatură trebuie atinsă în interiorul cărnii.
Să evităm laptele crud, nepasteurizat, lactatele nepasteurizate, procurate din surse neautorizate, sucul de mere nepasteurizat.
Să evităm contaminarea încrucișată în timpul preparării hranei prin utilizarea separată şi curățarea de fiecare dată, cu detergent și apă caldă, a ustensilelor (cuțite, vase, tocătoare), folosite la prepararea alimentelor crude.
Să evităm înotul în ape neautorizate pentru îmbăiere, să nu înghițim apă când înotăm în iazuri, lacuri, piscine, bazine etc.
