A determina dacă un pacient are şanse să iasă din starea de comă şi cu ce sechele este foarte dificil. Totuşi, cercetătorii de la Institutul naţional pentru sănătate şi cercetare (Inserm) şi de la Centrul spitalicesc universitar (CHU) din Toulouse au găsit un indicator care ar putea oferi un ajutor suplimentar pentru a obţine un prognostic la trei luni. Rezultatele cercetătorilor francezi au fost publicate miercuri, 11 noiembrie, în revista americană Neurology. De fiecare dată, când un pacient intră în comă ca urmare a unui traumatism sau a unui stop cardiac, medicii au mari dificultăţi în a defini starea generală a acestuia. Câte zile va sta în comă? Câte săptămâni? Când se va trezi funcţiile creierului vor fi afectate? Sunt întrebări pe care familia pacientului în comă le adresează medicului, acestuia fiind imposibil să dea răspunsuri precise.
În aceast sens, cercetătorii francezi au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică pentru a vizualiza emisferele creierului unor pacienţi aflaţi în stare de comă. Astfel, ei au putut observa că două zone, una situată în faţă şi altă în spate, joacă un rol important în starea de conştiinţă.
În acest studiu, ei au studiat activitatea cerebrală ca răspuns la 27 de pacienţi în comă cu ajutorul înregistrărilor imagistice prin rezonanţă magnetică. Cercetătorii francezi s-au axat, în principal, pe comunicarea între creier în ansamblul lui, şi o structură numită cortex postero-median (CPM).
Rezultatele promiţătoare
Toţi pacienţii aflaţi în comă, indiferent de cauza acesteia, prezintă „o pierdere majoră de comunicare” între cortexul postero-median şi o parte anterioară a creierului, numită cortexul frontal median (CFM). Când conexiunea electrică între cele două zone ale creierului nu este afectată, pacientul are şanse mai mari de a ieşi din starea de comă cu funcţiile cerebrale neafectate. Dimpotrivă, cercetătorii au descoperit că, atunci când această conexiune este deteriorată, pacientul are şanse mici de recuperare în următoarele trei luni de la instalarea stării de comă.
Aşadar, nivelul de comunicare între cele două zone cerebrale ar fi decisiv pentru a stabili evoluţia stării generale a unui pacient în comă. „Pacienţii care urmează să-şi recapete starea de conştiinţă prezintă nivele ale acestor conexiuni comparabile cu cele ale persoanelor sănătoase. Dimpotrivă, o reducere a conexiunii între cele două zone cerebrale este asociată cu o evoluţie defavorabilă, spre o stare vegetativă sau o stare de conştiinţă minimală”, explică Stein Silva şi Patrice Peran, specialişti care au contribuit la această descoperire, citaţi de Franceinfotv. Pentru Inserm, aceste rezultate sunt promiţătoare, deoarece neurologii ar putea să le folosească pentru adaptarea tratamentelor în cazul pacientului în comă.