Care sunt suprafețele pe care supraviețuiește cel mai mult coronavirusul și ce metal nu îi place

14 Mar 2020 | scris de Andreea Vasilescu
Care sunt suprafețele pe care supraviețuiește cel mai mult coronavirusul și ce metal nu îi place

O mare întrebare legată de epidemia de COVID-19, care a infectat deja peste 115000 de persoane, este de a ști cum se deplasează atât de ușor de la un om la altul virusul care o provoacă.

Cercetătorii caută acum să înțeleagă mecanismul, căci multe virusuri și mulți germeni pot supraviețui pe obiecte obișnuite o anumită perioadă de timp.

Pentru a putea răspunde la acestă întrebare, cercetătorii americani au încercat să răspândească pe materiale folosite în mod curent atât în locuințe, cât și în spitale, acest nou virus, mult prea puțin cunoscut lumii medicale. Ideea este să se afle cât timp rămâne infecțios acest nou coronavirus.

Vestea proastă este că germenul a supraviețuit mult pe obiecte din plastic sau oțel inoxidabil, unde s-a ”agățat” trei zile, potrivit lui Vincent Munster și echipei de la laboratorul de virologie al National Institutes of Health din Hamilton, Montana, care și-au publicat rezultatele într-un studiu dat publicității de MIT Technology Review.

Acest lucru sugerează că echipamentul medical este un potențial vector al coronavirusului, ca și multe alte obiecte din viața de zi cu zi.

Faptul că noul virus rezistă mult pe plastic este îngrijorător. Acest material se găsește peste tot, de la carcasele telefoanelor și până la interioarele mașinilor. De acolo, coronavirusul ajunge pe fețele oamenilor.

Cercetărille arată că o persoană își atinge, în medie, de 20 de ori pe oră fața.

Oțelul inoxidabil este și el extrem de prezent în viața de zi cu zi. Un loc în care acesta este prezent și care are mii de utilizatori zilnic este metroul, de exemplu.

Bancomatele, ecranele cu senzori tactili amplasate în locuri publice, automatele de cafea și băuturi, butoanele lifturilor, cât și alte dispozitive folosite zilnic de multe persoane sunt posibile medii de transmitere.

În schimb, noul coronavirus nu rezistă mult pe suprafețele din cupru, pe care moare după doar câteva ore.

Rezultatele cercetării sunt doar într-o primă fază, acestea trebuie aprofundate, căci deocamdată nu se poate spune cu siguranță dacă virusul se poate transmite de pe suprafețe inerte contaminate, iar acest lucru este esențial în lupta contra noului coronavirus, explică Marilyn Roberts, microbiolog la School of Public Health de la Universitatea din Washington.

Medicii care tratează pacienți cu coronavirus știu cu siguranță că virusul este prezent în mari cantități în tractul respirator superior al acestora, ceea ce face ca în timpul tusei, a strănutului și chiar vorbitului sunt împrăștiate mici stropi și aerosoli în aer și pe suprafețe.

”Stabilitatea în aer și pe suprafețe a virusului poate afecta direct transmiterea virusului, căci particulele virusului trebuie să rămână viabile mai mult timp după ce au fost eliminate de organismul gazdă și preluate de o nouă gazdă”, explică echipa lui Munster.

Cercetătorii au comparat noul virus cu SARS și au constatat că cei doi germeni s-au ”agățat” de suprafețe pe perioade similare. SARS a provocat o epidemie în 2003, dar nu a fost atât de ușor transmis, ceea ce înseamnă că alți factori joacă un rol în propagarea mai rapidă a COVID-19.

De aceea cercetătorii cred că persoanele infectate ar putea excreta virusul chiar dacă nu prezintă simptome și că nu este nevoie decât de o doză infecțioasă pentru ca o persoană să devină gazdă.

Riscurile sunt reduse dacă te speli cât mai des pe mâini cu apă și săpun. Mai important este să nu duci mâinile în zona feței, cu atât mai mult după ce ai atins diverse obiecte.

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră