Potrivit dr. Necula, în prezent, funcţionează patru registre de cancer la: Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Bucureşti. Aceste registre funcţionează diferit, cel mai performant fiind cel de la Cluj-Napoca. În prezent, datele reale referitoare la cancer ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Globocan sunt estimate pentru România pe baza datelor Registrului Regional de Cancer Nord-Vest (registrul de la Cluj-Napoca).
„Registrele arată o rată a incidenţei cu 20% mai scăzută decât media ţărilor Uniunii Europene, însoţită de o rată a mortalităţii cu 16% mai mare, în condiţiile în care toate cele cinci prime localizări majore (plămân, colorectal, sân, col uterin şi prostată) fac parte din grupa cancerelor prevenibile”, explică dr. Nicula.
În privinţa ratei de supravieţuire la cinci ani de la diganosticare a bolnavilor de cancer, România este sub media Uniunii Europene. Una dintre cauzele ratei inferioare de supravieţuire a bolnavului de cancer sunt depistarea bolii în faze avansate, din cauza lipsei programelor de prevenire, descoperire şi diagnosticare a bolii în faze incipiente.
Şi în Uniunea Europeană, cancerul reprezintă o cauză majoră de boală şi deces. La o populaţie de 504,6 milioane de locuitori cât are Uniunea Europeană, sunt înregistrate 2,66 milioane de cazuri şi 1,28 milioane de decese, anual.
Ce avem acum: un program-caricatură
Noi avem doar un program de chimioterapie, o caricatură, dar este mai mult decât nimic. Celelalte segumente – radioterapia, chirurgia oncologică – sunt atașate acestui program care funcționează cum știm cu toții, foarte prost.
Paliația nu este foarte bine pusă la punct. Avem nevoie de mai multe paturi. Ne trebuie un plan național care să cuprindă toate aceste segmente. Trebuie conturat acest plan și corect finanțat, atrage atenția Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Și asta nu e tot. Cezar Irimia reamintește că pentru multe boli neoplazice lipsesc medicamente. Sunt 14 medicamente care lipsesc, unele sporadic, altele, care nu se găsesc deloc în spitale. În România, dacă luăm și pacienții cu boli în remisie sau monitorizați, sunt în jur de 500.00, dar în tratament sunt doar 110.000 de pacienți cu afecțiuni oncologice.
Planul național de control al cancerului
În faţa acestei realităţi dramatice, Ministerul Sănătăţii va lansa în 13-15 aprilie planul naţional de control al cancerului (PNCC 2016-2020), care vizează promovarea unui stil de viaţă sănătos, combaterea factorilor de risc, măsuri de prevenire primară prin politici de vaccinare împotriva hepatitelor cronice şi a infecţiilor cu HPV, screening-ul cancerului de col uterin, controlul calităţii diagnosticului, tratamentul multimodal.
„Se estimează că, până la jumătate din aceste cazuri pot fi evitate dacă informaţiile ştiinţifice, actuale vor fi utilizate pentru prevenirea cancerului.
Este cunoscut şi demonstrat ştiinţific că un mod de viaţă sănătos poate preveni cel puţin o treime din cancere. Depistarea precoce şi tratamentul curativ pot evita decesul prin care la încă o treime din bolnavi. Iar tratamentul durerii şi cel paliativ pot creşte durata supravieţuirilor şi calitatea vieţii pentru o altă treime de bolnavi de cancer incurabili”, consider dr. Florian Nicula.
De asemenea, PNCC are ca obiectiv îmbunătăţirea registrelor de cancer, ţinând seama de recomandările europene de ultimă oră. În prezent, ţara noastră este afiliată la Reţeaua Europeană a Registrelor de Cancer doar cu 2 din registrele regionale, considerate suficient de performate, respectiv cele de la Cluj-Napoca şi Timişoara, urmând ca şi cele de la Iași și București să se alinieze standardelor celelalte două registre (Iaşi şi Bucureşti).
