Melania Șerbu, românca originală din Brașov, a corespondat ani de zile cu marele om de știință Albert Einstein. Celebrul savant a găsit în româncă o parteneră demnă de discuții ce s-au întins pe parcursul anilor. Corespondența lor stă mărturie.
S-a întâmplat pentru că poeziile lui Eminescu i-au stârnit Melaniei curiozitatea pentru știință, astfel că românca a început să dezbată prin scrisori teorii complicate chiar cu vestitul fizician autor al Teoriei relativității. Și nu doar atât: ea a ajuns chiar și profesoară la catedre importante din Europa, cu toate că inițial terminase doar școala comercială
Tânîra ne impresionează prin perseverenţa cu care şi-a urmat calea, existenţa sa fiind populată de nume celebre, precum Albert Einstein cu care are o îndelungată corespondenţă, Nicolae Malaxa de la care obţine o bursă, Nicolae Iorga care modifică pentru ea legea învăţământului, sau Ştefan Procopiu de la care solicită cărţi pentru activitatea sa universitară. Toată povestea a fost expusă pe larg de către Solomon Marcus în România literară nr. 28 din 2006 şi fragmentar de către Cristian Presură în Ştiinţă şi Tehnică, numărul din februarie 2020, conform ziaruldeiasi.ro
Pasionată de poezia lui Mihai Eminescu, brașoveancă a aflat de teoriile potrivit cărora poetul național a descris Teoria relativității în versurile „Porni Luceafărul. Creșteau în cer a lui aripe/ Și căi de mii de ani treceau în tot atâtea clipe“, dar și în „Sărmanul Dionis“ sau în poezia „La steaua“. De aici, a mai fost doar un pas până a aflat că teoria chiar a fost demonstrată prin formule de marele fizician Albert Einstein.
În volumul dedicat lucrărilor şi corespondenţei lui Einstein din perioada berlineză (iunie 1927-mai 1929), volum editat de Princeton University în 2021, observăm că scrisorile „de la” şi „pentru” Melania Şerbu se află printre cele care alcătuiesc corespondenţa lui Einstein cu Erwin Schrődinger, Max Plank, Comitetul Premiilor Nobel pentru fizică, Louis de Broglie, Jacques Hadamard, Sigmund Freud ş.a. De asemenea, se poate identifica în acest volum şi mesajul transmis de către marele fizician cu ocazia deschiderii Spitalului evreiesc din Chişinău. Corespondenţa Einstein-Şerbu începe în toamna lui 1928. Necunoscând adresa lui Einstein, tânăra Şerbu, mizând pe notorietatea savantului, îi trimite acestuia o scrisoare, scriind pe plic doar cuvintele Domnului Profesor Albert Einstein, Descoperitorul Teoriei Relativităţii, Berlin, Germania. Atât! Restul a fost treaba poştei germane!
Tânăra evreică din Brașov a fost, probabil, extrem de surprinsă când a primit o scrisoare care îl avea ca expeditor pe Albert Einstein: „Mult stimată domnişoară Şerbu! Extrem de inteligenta şi simpatica dumneavoastră scrisoare mi-a produs o nespusă bucurie. E rar să constaţi atâta înţelegere a problemelor fundamentale ale ştiinţelor fizice la un om atât de puţin pregătit“, i-a scris fizicianul.
„Înţeleg că v-a căzut în mână o lucrare de popularizare a Teoriei relativităţii care atinge doar marginal subiectul propriu-zis. Deduc acest lucru din faptul că dumneavoastră consideraţi că pasajele citate din nuvelă ar avea vreo legătură cu această teorie. Însă fără cunoştinţe de fizică, Teoria relativităţii nu poate fi înţeleasă. Vă recomand de aceea, în cazul în care dumneavoastră aveţi asemenea cunoştinţe, să citiţi cartea pe această temă a profesorului Thirring de la Universitatea din Viena. Vă salută cu prietenie, A. Einstein“, a mai scris savantul în primul răspuns adresat tinerei din Brașov, conform adevarul.ro.
Tânăra ar fi dorit să urmeze facultatea, după ce fizicianul i-a împărtășit atâtea cunoștințe, însă nu putea, din cauză că nu avea Bacalaureatul, ea terminând o școală comercială. Einstein a intervenit pe lângă Nicolae Iorga, pe atunci ministru al Instrucțiunii Publice, și i-a cerut să găsească o soluție pentru ca Melania să poată urma studiile universitare. Nicolae Iorga a modificat legea și a introdus un examen de diferență care permitea celor fără Bacalaureat să meargă la facultate.
Termenul a fost, însă, prea scurt pentru ca tânăra să se poată pregăti pentru examenul de diferență, iar Melania a fost nevoită să mai aștepte patru ani până când a putut să devină studentă. Einstein s-a mutat în America după venirea la putere a lui Hitler și, în continuare, i-a scris Melaniei de peste Ocean.
Savantul i-a scris succesorului său la Catedra de Fizică a Universității din Praga și Melania a devenit studentă în Cehia. După ce naziștii au ajuns aici, tânăra s-a transferat la Zürich, dar bursa i-a fost întreruptă și a fost nevoită să revină la Brașov. Vremurile tulburi au făcut ca, până în 1946, să nu mai corespondeze cu Einstein.
Melania ar fi vrut să plece și ea în Statele Unite ale Americii, însă savantul i-a scris că nu s-ar descurca acolo niciun cercetător din Europa de Est.
