Hotărârea, elaborată de AEP, conţine reglementări suplimentare privind sancțiuni, interdicții, plafoane pentru venituri și cheltuieli, formule de alocare a subvenției pentru partidele politice. Directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru, reaminteşte că, printr-o modificare adusă anul trecut legii finanțării partidelor, "România a brevetat practic un mecanism de suplimentare a veniturilor partidelor prin împrumuturi, în țara în care împrumutatul de la mătuși, soacre, șoferi, secretare etc. este cel mai frecvent pretext folosit pentru a masca transferuri financiare corupte sau mită".
"Practic, această modificare dă libertatea partidelor ca, după ce primesc donații până la limita permisă de lege, să se <împrumute> de la persoane fizice sau juridice (eventual aceleași!) cu încă pe atât, dublându-și astfel veniturile. Mai mult, reglementările nearticulate au scăpat din vedere să impună interdicția asupra împrumuturilor de bani către partide de la persoane fizice sau juridice străine așa cum este ea prevăzută în cazul donațiilor", explică Adrian Moraru.
El invocă situațiile financiare ale partidelor din România şi constată că din 2012 încoace nu a existat bilanț anual al niciunuia dintre partidele parlamentare care să se încheie cu datorii mai mici de 10 milioane de lei.
"Ne întrebăm, în aceste condiții, de ce ar vrea cineva să împrumute cu bani un partid permanent înglodat în datorii și hăituit de creditori? Prin aceeași lege din 2015, partidele au avut însă grijă să își protejeze banii primiți de la bugetul de stat printr-o prevedere care spune că subvențiile acordate partidelor politice au stătut de afectațiune specială și NU sunt supuse executării silite prin poprire", spune directorul IPP.
Ultima analiză a IPP pe informațiile contabile oficiale publicate de partidele politice pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice arată că în ultimii patru ani toate partidele mari din România înregistrează constant datorii. Sumele datorate către creditori — inclusiv către bugetele publice — numai de PSD, PNL și PDL în această perioadă se ridică la peste 12 milioane de euro.
În aceste condiţii, Adrian Moraru cere demisia conducerii AEP, care invariabil îşi încheie rapoartele de control cu fraza nu au fost constatate încălcări ale legislației în vigoare.
"Probabil că această situație dezastruoasă existentă astăzi în finanțarea partidelor ar fi fost diferită dacă instituția abilitată să controleze și să înainteze propuneri de reglementare în domeniu, AEP, și-ar fi făcut treaba. (...) Pe fondul acestor realități care indică grave disfuncționalități în materia controlului finanțării partidelor și a campaniilor electorale și în fața unui an electoral în care partidele vor arunca în campaniile pentru alegerile locale și parlamentare, conform estimărilor noastre, peste 500 sute de milioane de euro (cheltuieli reale!), cerem de urgență revocarea din funcție a conducerii Autorității Electorale Permanente, cea care atâta timp a ignorat cu bună știință gravele probleme (unele cu potențial de fraudă majoră) din acest domeniu", afirmă directorul adjunct al IPP.
