Avocatul Poporului susţine că în efectuarea analizei de neconstituţionalitate s-a constatat "lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituţie referitoare la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice ”în condiţiile legii”, relatează mediafax.ro.
Astfel, instituţia susţine că în legislaţia internă există diferenţe de tratament juridic în ceea ce priveşte condiţiile de ocupare a demnităţilor din cadrul puterii executive.
Instituţia a avut în vedere şi lipsa de previzibilitate a sintagmei ”nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul legii. "Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma ”nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal", mai explică instituţia.
Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferenţiat între "persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, precum şi a art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum şi art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice".
**************************
"Sunt argumente beton, în sensul soluției pe care o voi da. Veți vedea câte texte din Constituție, din diverse convenții internaționale sunt încălcate", a declarat miercuri Victor Ciorbea, conform agerpres.ro. El a promis că va da explicaţii după ce va depune sesizarea la CCR.
"Mâine după ce înregistrez la Curte, că e normal să ajungă la Curte... o primiți foarte frumos, cu explicații, am făcut o sinteză de cinci pagini, din vreo 15 — 17. (...) E în temeiul acelei autosesizări despre care v-am anunțat demult", a mai spus Ciorbea.
El susţine că sesizarea nu vizează cazul lui Liviu Dragnea, ci o reglementare de ansamblu. "O să vă dau exemple dacă vreți mâine, după ce vedeți comunicatul, o să vă dau explicații că într-adevăr nu se referă la o singură persoană și nu se referă la cinci persoane, ci în general la toată legislația în materie. Dacă va fi o contestare, este făcută pentru asigurarea unei reglementări unitare între toate cele trei puteri ale statului. Deci, nu favorizează pe nimeni. S-ar putea să se îngreuneze regimul respectiv dacă Curtea Constituțională și Parlamentul vor opta pentru o asemenea soluție. Deci, nu interpretați înainte de a ști despre ce e vorba", a mai spus Ciorbea.
El susţine că articol din lege care se referă la condamnările penale ar fi neconstituțional, deoarece "creează un dezechilibru între cele trei puteri ale statului prin reglementările existente în materie și necesitatea de a asigura un echilibru deplin între aceste puteri".
"Ideea este amplu dezvoltată și mai sunt cel puțin 3-4 argumente, sunt încălcate, în afară de multe articole din Constituție, și multe articole din convenții internaționale".
