Duminica şi sărbătoarea să nu mănânci de dimineaţă că-i păcat, căci slujeşte preotul în biserică. Cine merge la biserică nu mănâncă, ca să ia naforă pe inima goală. Fata care mănâncă duminica dimineaţa are la vreme tocmai când sunt mai mari sărbători şi nu poate merge nicăieri.
Câinelui să nu-i dai de mâncare duminica tare de dimineaţă, că e păcat. Care fată hrăneşte bine cânele, hrăneşte şi bărbatul. Fetele şi feciorii să nu mănânce mult, că-şi mănâncă din noroc. Când o fată să plânge că n-a mâncat, i se răspunde că e frumoasă şi fără mâncare.
Să nu mănânci c-o coadă împletită şi una despletită, că rămâi vădană. Să nu mănânci când te piepteni, că-ţi mănânci viaţa, mori. Copilul, când învaţă, să nu mănânce, căci uită ceea ce citeşte. Fata ce mănâncă pe prag nu să poate mărita şi chiar orişicine să nu mănânce pe prag, că-şi mănâncă norocul. Să nu mănânci pe prag, că te despărţeşti de bărbat.
De pe braţe să nu mănânci, că-ţi mănânci dragostea şi norocul. Din poale se nu mănânci, că-ţi mănânci dragostea. Pe prag să nu mănânci, că uiţi totul şi te prosteşti, nebuneşti. Să nu mergi pe drum mâncând, că uiţi şi-ţi mănânci norocul. Să nu mănânci pe spatele cuiva, că-i mănânci mintea şi norocul aceluia şi aşa slăbeşte şi se usucă. În Mihalcea se spune că acela moare, îi mănânci viaţa.
Să nu mergi în altă casă mâncând, că să sfădesc tot anul până în ziua ceea. Nu-i bine să zici: „mâncăm” sau „mănânc”, căci te mănânci în sine; să mănânc, se sfădesc cei din casă, e huit, foc în casă. Dar zici: „Stăm la masă”, „Ospătăm”. Să nu muşti din acelaşi loc de unde a muşcat altul, căci te muşti cu acela şi-ţi e duşman.
Bucata ce cade pe mămăligă, când o răstorni, s-o dai la câni, să n-o mănânci, că-i huit. Dacă vrai să faci cuiva rău, torni prin casă răsături de mămăligă şi pân’ în seară să bat. Când razi de pe tingire să nu mănânci, pentru năpaste. De faţa de masă să nu te ştergi, tot pentru aceasta.
Când te scoli de undeva de la masă, să nu te duci îndată, să şezi oleacă, că nu-i bine pentru guri. În picioare nu-i bine să mănânci şi pe drum, că te vorbesc oamenii. Să nu mănânci când asfinţeşte soarele, că mănâncă soarele şi luna vârcolacii.