După credința rabinilor, era la început o prevestire de moarte, dar patriarhul Iacov ar fi obținut de la Dumnezeu ca efectul lui să se schimbe în bine. În timpurile noastre, cu foarte puține excepții, strănutul e considerat ca o prevestire bună, e semn de chef și de veselie.
Cine strănută în seara de Sf. Vasile va avea noroc tot anul sau va primi daruri a doua zi. Dimpotrivă, cine nu strănută în ziua de Anul Nou, acela nu va ajunge până anul la viitor. Când un copil strănută la lăsatul secului, atunci să i se dăruiască o vită oarecare, ca să aibă parte și noroc de ea.
Vinerea, fiind o zi nefastă, cine strănută în această zi dimineața, va avea supărare peste zi. Dacă strănută cineva sâmbăta dimineața, nu va sfârși lucrul ce și-a propus. Omul care strănută o singură dată luni de dimineață, când se scoală, are să-i meargă bine toată săptămâna; dacă strănută de două ori, i se va întâmpla contrariul.
Cine strănută de două ori e de bine, cine strănută numai o dată sau de trei ori e semn rău. La fel cred sașii din Ardeal și locuitorii din munții Boemiei. Alții cred că strănutul de trei ori în șir e de mare chef.
La englezi, dacă intră cineva într-o casă și strănută o singură dată, e semn de noroc. Dacă-ți vine cineva în casă și strănută o dată, roagă-l să mai stea; dacă însă strănută de două ori, poftește-l să plece. Dacă strănută cineva de trei nopți de-a-rândul de câte două ori, trebuie să moară o persoană din acea casă. Dacă intră cineva într-un han și strănută de două ori, să-și ia catrafusele și să plece.
Japonezii cred următoarele: omul care strănută o singură dată e vorbit de bine în clipa aceea; cel care strănută de două ori e vorbit de rău; cel ce strănută de trei ori în șir e luat în râs de alții; cel ce strănută de patru ori...are guturai.
Când strănută un bolnav e semn că se va însănătoși. În Bucovina, se crede că, dacă-i vine cuiva să strănute și nu poate, e semn că va fi purtat de nas de cineva.
