Cantitatea de hrană necesară pentru a hrăni populaţia lumii până la sfârşitul secolului ar putea creşte cu aproape 80 de procente, sugerează un studiu citat de BBC.
Potrivit unei echipe de cercetători din Germania, o tendinţă de creştere a indicelui de masă corporală (IMC) este cea care determină nevoia mai mare de calorii a indivizilor.
Autorii avertizează că un eşec în asigurarea necesarului sporit de calorii ar putea duce la o inegalitate mai mare la nivel global.
Concluziile cercetării au fost publicate în jurnalul ştiinţific Plos One.
Conform studiului, efectuat de o echipă de la Universitatea din Gottingen, 60 de procente din cantitatea suplimentară de calorii ar fi rezultatul creşterii populaţiei lumii. Conform raportului ONU intitulat "World Population Prospects", populaţia se estimează că va creşte de la aproape şapte miliarde în 2010 la aproape 11 miliarde în 2100.
Totuşi, peste 18 procente din cantitatea suplimentară de calorii în comparaţie cu anul 2010 ar proveni de la creşterea estimată a înălţimii şi greutăţii la nivelul populaţiei globale.
''Potrivit estimărilor noastre, necesarul mediu de energie va fi mai mare cu 253 kcal de persoană între 2010 şi 2100, dacă se ia în considerare creşterea IMC şi a înălţimii", a explicat coautorul Lutz Depenbusch din cadrul World Vegetable Center. ''La nivel global, calculăm că, potrivit modelului nostru, efectul creşterii IMC şi a înălţimii ar duce la o suplimentare a necesarului de calorii egal cu cerinţele din 2010 ale Indiei şi Nigeriei, laolaltă", a afirmat Depenbusch pentru BBC News. Cele 253 de calorii adăugate în dieta zilnică a unei persoane ar echivala cu două banane mari sau o porţie de cartofi prăjiţi, după cum a exemplificat specialistul.
Doctor Depenbusch şi colegul său, profesor Stephan Klasen de la Universitatea din Gottingen au declarat că rezultatele sugerează că ţările subsahariene vor fi cele mai afectate de această creştere a necesităţilor calorice. Această regiune a fost deja martora unei creşteri accentuate a necesarului caloric în contextul unei rate rapide de înmulţire a populaţiei.
Cercetătorii au avertizat că un eşec al politicii alimentare globale ca răspuns la această creştere a necesarului caloric ar putea exacerba inegalitatea alimentară şi economică. Ei au subliniat că sporirea cererii pentru produse alimentare ar conduce la o creştere a preţurilor acestora. În timp ce naţiunile bogate ar putea absorbi aceste creşteri, ţările mai sărace ar avea dificultăţi, ceea ce ar duce la mai multe cazuri de malnutriţie, notează BBC.
