Dacă în viața reală bărbații ar fi, majoritatea, așa cum se descriu mulți dintre cei care au ieșit, de fapt, la agățat pe Facebook Dating, am trăi într-o lume ideală. Toți sunt calzi, caută iubire, suflete-pereche, oferă empatie, chimie, implicare, preludii lungi, miros de lumânări (tot e bine că nu și de tămâie), petale de trandafiri pe pat, pe jos și în cada de baie. OK, poate nici chiar așa, dar zău că am întâlnit și de-ăștia.
În ceea ce privește descrierile de pe profiluri, aici se pornește de la nimic, până la cele mai de bază chestii, plus nelipsitele filosofii de doi bani, specifice rețelelor de socializare. Gen: ”Uneori viața te învață, să fi cum simți cu adevărat cine te va aprecia, va merita respectu!” (sic).
Sau: ”Unele flori răsar toamna și sunt la fel de frumoase ca cele ale primăverii”. Adânc. Merita un like, era din liga mea.
„Nu sunt aici pe combinații sau să-mi pierd timpul, deci te rog nu mi-l irosi nici tu”, scrie un tip. Altul, mai dur, bagă: ”Cele care au pereche sau sunt aici din curiozitate (ops, m-am simțit înțepată), să mă scutească”. Na, bine, l-am scutit!
Unii caută un „partener aventurier”, în timp ce alții pun anunțuri penibile, care includ descrieri de genul „deșteaptă” și „frumoasă”. Și vine EL, Vasile, care scrie doar: ”Sunt OK!”.
Ah, dar să nu-l ratăm nici pe EL, care își însoțește like-ul cu mesajul: ”Into tantric massage or BDSM?”. Hmmmm....mmmniu! Dar poate, vorba lui Băsescu, zâmbeam eu cumva, transmiteam eu ceva dintr-o poză?
Gigi scrie ”sânt singur” și ține o țigară în mână, din care tocmai trăsese cu poftă. Ce zici Mark, facem și noi o selecție mai riguroasă? Am zis că nu fumez.
Ce n-am înțeles este cum poți să fii ”calm, liniștit și aventurier” și să pui la poza de profil doi pești pe-o farfurie, cred că păstrăvi, nu-s destul de pricepută la aruncatul în tigaie.
Cel mai mult mi-a plăcut Eugen, care măcar are umor și chiar scrie corect. Cam mult, e drept, ceea ce nu-i va da prea multe șanse în fața nedoritelor care caută altceva decât scriitură: ”Doamnelor, vă jur că nu am știut că există atâtea specii de flori, pisicuțe și cățeluși, până nu am intrat aici. Parcă am deschis televizorul pe National Geographic, o adevărată enciclopedie! Azi am dat like la 6 păsărele, 3 cățeluși, 7 flori, 2 prăjituri, o tocăniță și câteva peisaje minunate. Acum mă axez pe profilele cu icoane și lumânări, căci am impresia că sunt mai serioase. Doamne ajută, poate o ieși ceva (sau Doamne ferește). Și de ce doliu la poza de profil pe un site de Dating?”.
Te întrebi însă ce se ascunde în spatele unui profil în care ți se oferă o poză cu personajul care îți prezintă CHIAR spatele, dar se descrie drept ”un animal marin care trăiește pe uscat și ar vrea să zboare”. Dă like uneia care a scris clar că e jurnalistă, dar bag mâna în foc că nu și-a bătut capul cu detalii. Acum, de ce să nu recunosc, m-a stârnit. Animal marin, care vrea să zboare pe uscat. Sau ceva.
Să o luăm cu începutul. Ce cauți la Facebook Dating, de fapt? Ai posibilitatea să setezi, să alegi conversații, prietenie, o chestie casual (sex protejat sau ba, adică însoțit de niscai HPV și ce s-o mai găsi, sex să fie, fie el și one night stand, din câte înțeleg, după 24 de ore de experiență online), o relație, o relație pe termen lung. Aha.
Pregătește-te pentru bășici la degete, dacă ești femeie, nu ești chiar Muma Pădurii și nici nu dai o groază de detalii despre tine. Nici nu ai apucat să setezi datele contului, că te-ai și trezit cu un calup de 30+ like-uri. De ce bășici la degete? De la swipe. Vei avea de lucru! Sunt mulți, de ai impresia că toți bărbații din țară stau călare pe Dating! Avantajul e că tu nu trebuie să cauți, că nu ai destul timp să faci swipe printre like-uri și mesaje.
Dacă stai bine și analizezi, ce e aici? Niște jocuri de like-uri și spark-uri, catalogate în funcție de aspectul fizic. Pierzi ore în șir, porți aceleași conversații la nesfârșit cu niște străini, cu care nu ajungi să te vezi. Sau ajungi, dar cu puțini, și ăia nu se ridică la înălțimea așteptărilor. Și totuși revii la swipe compulsiv, să vezi care mai e treaba, câte like-uri și spark-uri ai adunat, de parcă te-ar ajuta la ceva în afara pierderii timpului și a contactului cu realitatea. Bucuria Facebook, care face bani de pe urma slăbiciunilor tale!
De fapt, când Mark Zuckerberg a anunțat noua opțiune, a descris-o ca pe o unealtă de a găsi „relații pe termen lung, nu doar întâlniri casual”. În realitate, e la kilometri distanță de ce și-a propus.
Oricum băieții de la companie n-au nicio apăsare, nu țin cont de preferințele tale. Au meșterit algoritmi care să lucreze pentru Zuckerberg, nu pentru tine.
Am precizat studiile, chiar și ocupația, n-am intrat în detalii despre orientarea religioasă.
Practic, Facebook Dating funcționează cam așa: ai două opțiuni „interesat” sau „pas” pe profilurile care îți sunt sugerate, în loc să treci prin toată lista de pretendenți.
Dating nu te ascultă. Deloc. Când mi-am selectat preferința de distanță la maximum 180 de kilometri, media de vârstă între 35 și 55 de ani și o înălțime între 1,76 și 2 metri, și mai ales studii superioare, mai bine de jumătate dintre sugestii au fost din altă ligă.
Lasă că am primit like-uri de la tipi de 26, 28, dar și de 63 și 65, dar la studii ori era tăcere, școala vieții - prin lume, ori bacalaureat și mai puțin ce căutam, adică facultate. Booon. Hai, că o fi greu să găsească bărbați cu carte ieșiți la agățat și one night stand, că, vorba, aia, știți voi care, cu... ”nu știe carte”, dar cu distanța, maică, ce-ați avut? Ruse, Plovdiv, Kefalonia? Ne orientăm și noi pe hartă, Mark?
Am setat clar că sunt nefumătoare și că de băut, beau ocazional. Ce să înțeleagă Facebook din asta? Mi l-a scos în cale cu un like la pachet pe unul care dintre toate chestiile care pot defini un bărbat a găsit de cuviință să-și treacă la profil doar ”Bem ceva?”.
Fotografiile de profil erau o combinație de poze de-focusate sau evident făcute cu mulți ani în urmă, mai ales la bărbații din afara sferei de interes și m-a mirat că nici pe mine nu m-au întrebat băieții lui Zuck dacă sunt chiar eu aia din poze și dacă așa arăt în realitate.
În fond, Facebook permite tuturor să-și încerce norocul. Însă, acum serios, scopul aplicațiilor de dating nu e să ofere tuturor șanse egale, ci funcționează pe baza unor preferințe superficiale și selective.
În cele 24 de ore de testare, nu am verificat Dating decât cam o dată pe oră, iar de câte ori m-am uitat pe telefon, aveam mai bine de 30 de mesaje de la tipi care n-aveau treabă și frecau menta și ecranul. Dacă pica o chestie, cu atât mai bine. Online e loc pentru toată lumea, inclusiv pentru doi pești pe-o farfurie, cu pretenții de chat, prietenie, ceva casual, și-așa mai departe. Important să nu facă schimb de HPV, hepatită C și în general BTS.
Una peste alta, dacă te plictisești crâncen și ai chef de sex ocazional, tantric sau ceva mai shocking, bagă un cont la Dating, altfel e o mare pieredere de timp și contact cu realitatea. Căci, nu-i așa, vorba unui tip: ”Mă cheamă X, dar tu mă poți chema oricând la tine”. Yeah, right, stai să-mi adun bijuteriile, să le ascund bine de tine și să bag ceva în frigider, să nu leșini de foame. Ai cont? Perfect. Validarea pe care o cauți în numărul de like-uri e o iluzie, iar tu ai picat în capcana lui Zuck, și o iei razna, faci swipe și aștepți ce nu poate veni din citate motivaționale scrise de băieți cu studii la școala vieții. Destul de trist.
